Discursul din 1 decembrie 2025 al președintelui Nicușor Dan a fost, fără îndoială, cel mai dur al său de la preluarea mandatului. A spus apăsat că România „este o țară coruptă”, că românii au dreptate să nu vadă voință reală a statului în combaterea corupției și că „oamenii corupți vin și le dau lecții de moralitate la televizor”. A adăugat, totuși, că statul ar fi mai puțin corupt decât acum două decenii și că „în ultimele luni nu a văzut corupție la vârful statului român”. Tonul ferm a fost în linie cu anii în care Nicușor Dan s-a construit ca activist anti-corupție și anti-abuzuri imobiliare, contestând proiecte ale marilor dezvoltatori pe care îi numea, fără ocolișuri, „rechini imobiliari”.
În acest context, invitații care au trecut pragul Palatului Cotroceni la recepția de Ziua Națională au fost observați cu atât mai atent. Imaginile surprinse la intrare au arătat prezența unor persoane aflate în investigații penale, trimise în judecată sau cu condamnări nedefinitive, precum Clotilde Armand sau Ana Morodan. Dar cel mai controversat nume, dincolo de orice dispută politică, a fost cel al omului de afaceri George Copos – fost vicepremier, dezvoltator imobiliar major în București și de două ori condamnat definitiv la închisoare pentru fapte de corupție.
George Copos – două condamnări definitive și un palmares de dosare închise prin prescripție
În 2014, George Copos a primit o condamnare de 3 ani și 8 luni în „Dosarul Transferurilor”, în principal pentru evaziune fiscală legată de transferuri de jucători. Tot în 2014, într-un alt dosar – „Loteria I” – a primit 4 ani cu executare pentru o evaziune fiscală de peste un milion de euro. După contopirea pedepselor, a executat puțin peste un an și o lună, fiind eliberat condiționat în 2015, în parte și datorită celor cinci lucrări „științifice” redactate în penitenciar, despre care procurorii au ridicat ulterior suspiciuni de plagiat și instigare la abuz în serviciu. Alte acuzații, precum cele din „Loteria II”, au fost închise în 2016 prin constatarea prescripției.
Dincolo de trecutul penal, Copos rămâne unul dintre cei mai importanți actori imobiliari din Capitală. Grupul său controlează hoteluri emblematice din București – Athénée Palace și Crowne Plaza – și un portofoliu consistent de dezvoltări, în special în zona de nord. Turnul de birouri Ana Tower din Poligrafiei, ocupat de companii precum PwC și D&B, a fost finalizat chiar în perioada în care Nicușor Dan se afla deja în prim-planul politicii locale. În 2022, Copos anunța intenția de a ridica lângă Athénée Palace un bloc de lux cu 48 de apartamente, tip aparthotel, pentru care obținuse certificat de urbanism, însă nu și autorizație de construire. Investiția venea în paralel cu renovarea masivă a hotelului, evaluată la peste 40 de milioane de euro.
Planurile imobiliare ale lui Copos în mandatul lui Nicușor Dan și dilemele de integritate
Între 2020 și 2025, în perioada în care Nicușor Dan conducea Primăria Capitalei, grupul ANA Hotels a rulat proiecte semnificative care implicau documentații urbanistice la nivel municipal – de la renovarea complexă a Athénée Palace, la investiții în clădiri de birouri și instalarea de panouri fotovoltaice pe imobilele din București. Chiar dacă pentru unele dintre proiecte existau documentații anterioare mandatului său, precum PUZ-ul din 2018 pentru extinderea Athénée Palace, tot administrația Dan a gestionat etape ulterioare ale dezvoltărilor și avizările necesare.
Nu există, însă, dovezi publice că George Copos ar fi finanțat campaniile electorale ale lui Nicușor Dan – nici la Primăria Capitalei, nici în campania prezidențială din 2025. Documentele AEP și declarația de avere a președintelui arată existența unor creditori anonimi, persoane fizice care nu și-au dat acordul pentru publicarea numelor, dar niciun material public nu îl indică explicit pe Copos. Absența datelor este totuși parte din problemă: finanțarea campaniilor prezidențiale rămâne opacă, iar lipsa de transparență alimentează inevitabil speculații.
Un contrast care ridică întrebări legitime
Faptul că George Copos a fost prezent la recepția de 1 Decembrie, într-un moment simbolic în care șeful statului denunță frontal corupția și impostura, amplifică tensiunea dintre discurs și realitate. Nicușor Dan nu a explicat public criteriile de selecție pentru invitați și, în mod tradițional, lista completă nu este publicată, ceea ce împiedică o evaluare transparentă. În mod ironic, protestatarul Marian Ceaușescu, aflat la intrare, a filmat sosirea invitaților, un gest care a devenit sursa principală pentru a identifica nume controversate.
În timp ce președintele vorbește despre „oameni corupți” care dau lecții de moralitate, la câțiva metri de el, la același eveniment, participa un om de afaceri cu două condamnări definitive pentru evaziune fiscală și cu proiecte imobiliare de anvergură în Capitală. Pentru un lider politic ce și-a construit identitatea pe incompatibilitatea dintre interesele dezvoltatorilor și interesul public, prezența lui George Copos la Cotroceni pare mai degrabă o fisură în armura morală pe care încearcă să o afișeze.
Un test pentru discursul prezidențial
Poate fi interpretat acest episod drept o scăpare protocolară? O rigiditate a uzanțelor diplomatice? Sau, dimpotrivă, un semn al elasticității selective când vine vorba de relațiile cu marii actori economici? Întrebările sunt legitime, cu atât mai mult cu cât Nicușor Dan avertizează constant că „toată corupția din toată această perioadă ne-a ținut înapoi” și că România ar putea fi mai departe dacă instituțiile ar acționa fără compromisuri.
În final, prezența lui George Copos la recepția de Ziua Națională nu e doar o anecdotă din culisele unui eveniment oficial, ci un contra-exemplu greu de ignorat în raport cu mesajele de integritate ale președintelui. Dacă ținem cont și de faptul că președintele l-a numit consilier onorific pe Vlad Voiculescu, suspect într-un dosar DNA, lucrurile par să devină destul de clare în privința lipsei de coerență între „ce spune popa” și „ce face popa”.
Comentează