Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat luni, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și a comemorării victimelor Pogromului legionar antievreiesc din București din ianuarie 1941, în cadrul ceremoniei organizate la Templul Coral din Capitală, importanța păstrării memoriei istorice, a apărării valorilor democratice și a combaterii oricărei forme de extremism, într-un context internațional marcat de tensiuni și de erodarea încrederii sociale.
În mesajul său, președintele a vorbit despre necesitatea unei reflecții permanente asupra tragediilor secolului XX și despre responsabilitatea generațiilor actuale de a transmite adevărul istoric mai departe.
O zi dedicată memoriei și reflecției
Nicușor Dan a arătat că Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului reprezintă un moment de aducere aminte a uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității, în care milioane de oameni au fost uciși de regimul nazist din motive rasiale și ideologice.
El a evocat eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau, la 27 ianuarie 1945, ca un moment în care lumea a fost confruntată cu amploarea crimelor comise de totalitarismul nazist și cu consecințele devastatoare ale discursului antisemit.
În acest context, șeful statului a subliniat valoarea libertății, a demnității umane și a respectării drepturilor fundamentale, considerând că aceste principii trebuie apărate constant, inclusiv prin educație și memorie colectivă.
Pericolul uitării și ascensiunea extremismului
Președintele a atras atenția asupra faptului că memoria istorică se estompează, mai ales în rândul noilor generații, iar mișcările extremiste câștigă teren într-o lume marcată de conflicte, crize și instabilitate.
În acest sens, a vorbit despre nevoia de a privi trecutul nu ca pe un exercițiu teoretic, ci ca pe o responsabilitate morală.
Potrivit mesajului, comemorarea Holocaustului capătă o relevanță sporită într-un moment în care suferința umană reapare sub diverse forme, iar încrederea dintre oameni și instituții este pusă la încercare.
Lecțiile istoriei și responsabilitatea prezentului
Șeful statului a amintit că se împlinesc 81 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la încetarea Holocaustului, perioadă în care mai multe generații au încercat să înțeleagă mecanismele care au dus la un genocid planificat. El a ridicat întrebări esențiale despre modul în care a fost posibil un asemenea colaps moral și despre măsurile necesare pentru a preveni repetarea unor tragedii similare.
În mesaj se arată că acest parcurs istoric a dus Europa de la distrugerile războiului la construcția unei comunități bazate pe democrație, demnitate și speranță, iar România își asumă acest drum alături de celelalte state europene.
Educație, sancțiuni și combaterea falsificării istoriei
Președintele a transmis că România participă activ la eforturile de conștientizare a tragediei Holocaustului, prin educarea tinerilor și prin condamnarea fermă a extremismului, a tentativelor de negare sau minimalizare a Holocaustului și a rescrierii distorsionate a istoriei.
De asemenea, el a subliniat că trecutul dictaturii antonesciene nu trebuie ignorat sau relativizat și că statul are obligația de a sancționa, în mod legal, reapariția simbolurilor, gesturilor și ideologiilor care au generat violență și moarte.
În acest context, Nicușor Dan a invocat conceptul formulat de Hannah Arendt, subliniind nevoia de vigilență permanentă în fața derapajelor.
„Rememorând fiecare dintre acele vieți sacrificate, înțelegem mai profund fragilitatea umană și cât de mare este prețul urii, ca un îndemn permanent de a rămâne vigilenți și de a nu mai accepta ceea ce Hannah Arendt atât de bine a definit a fi «banalitatea răului»!”, a declarat Dan.
Omagiu victimelor și solidaritate cu supraviețuitorii
Mesajul a inclus un omagiu adus victimelor lagărelor naziste și ale Pogromului legionar antievreiesc din București, precum și un gest de solidaritate față de supraviețuitori și față de cei care păstrează vie memoria acestor evenimente.
Președintele a vorbit despre importanța asumării acestei moșteniri dureroase, în numele libertății, al rezistenței în fața persecuțiilor și al responsabilității morale.
Apel la luciditate și memorie colectivă
În final, Nicușor Dan a făcut un apel la responsabilitatea fiecărei generații de a rămâne atentă la derapajele autoritare, de a condamna antisemitismul și indiferența și de a refuza orice formă de complicitate cu răul. El a subliniat rolul memoriei ca formă de dreptate și garanție a adevărului istoric.
„Fiecare generație are datoria să rămână lucidă în fața derapajelor tiranice ale puterii, să condamne antisemitismul în toate formele sale, să denunțe indiferența și lașitatea, să refuze complicitatea la rău, să împiedice uitarea. „Să ne amintim”, spune rugăciunea evreiască. „Niciodată din nou” afirmă conștiința noastră, a celor care refuzăm să uităm suferința semenilor - nu doar a evreilor, ci a întregii umanități. Păstrarea memoriei acelor tragedii devine astfel o formă a dreptății, prin care adevărul despre ceea ce s-a întâmplat este cunoscut și transmis mai departe, cu credința într-o lume mai bună, guvernată de pace, curaj și adevăr”, a spus șeful statului.
Președintele și-a încheiat mesajul cu un omagiu adresat tuturor victimelor Holocaustului: „Fie memoria lor, a tuturor victimelor Holocaustului, binecuvântată!”
Comentează