Președintele României, Nicușor Dan, a organizat vineri, 9 octombrie, o ședință de lucru cu membri ai Guvernului, experți ai ministerelor și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, în vederea pregătirii reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie 2026. Principalul obiectiv al discuțiilor a fost stabilirea unei poziții comune a României în negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, România va susține menținerea finanțărilor europene pentru agricultură și dezvoltare regională, dar și suplimentarea resurselor destinate apărării europene, cu accent pe Flancul Estic și regiunea Mării Negre.
„În pregătirea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie 2026, la care una dintre temele principale de discuție va fi viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, Președintele României, Nicușor Dan, a organizat vineri, 9 octombrie 2026, o ședință de lucru, cu participarea unor membri ai Guvernului, a experților tehnici ai ministerelor și a Reprezentantului permanent a României pe lângă Uniunea Europeană”, a transmis Administrația Prezidențială.
Miza negocierilor: fondurile europene pentru următorii șapte ani
Discuțiile de la Palatul Cotroceni au vizat coordonarea poziției autorităților române în perspectiva negocierilor dintre liderii europeni asupra viitorului Cadru Financiar Multianual, documentul care stabilește limitele și prioritățile de cheltuieli ale Uniunii Europene pentru o perioadă de șapte ani.
Pentru România, negocierile au o importanță deosebită, în condițiile în care fondurile europene reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru proiectele de infrastructură, investițiile publice, dezvoltarea regională și modernizarea agriculturii.
„Ședința de lucru a avut ca obiectiv coordonarea poziției naționale în perspectiva negocierilor care vor avea loc la nivelul liderilor europeni, având în vedere faptul că viitorul Cadru Financiar Multianual va aloca bugetul pentru perioada 2028-2034, influențând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională”, precizează Administrația Prezidențială.
România vrea păstrarea finanțărilor pentru agricultură și coeziune
Una dintre principalele priorități ale României este menținerea unui nivel ridicat al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, două dintre instrumentele tradiționale prin care Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea regiunilor mai puțin prospere și sectorul agricol.
Poziția Bucureștiului intervine într-un moment în care Comisia Europeană propune reorganizarea modului de distribuire a fondurilor comunitare, prin introducerea unor planuri de parteneriat naționale și regionale care să reunească mai multe categorii de finanțare.
„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, două instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, precum și pentru modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Menținerea finanțărilor pentru aceste domenii este importantă inclusiv pentru continuarea investițiilor în infrastructura de transport, dezvoltarea comunităților locale și sprijinirea fermierilor români.
Apărarea Flancului Estic și securitatea Mării Negre, printre priorități
Pe lângă finanțarea proiectelor de dezvoltare economică, România intenționează să susțină și consolidarea bugetului european pentru apărare, în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și de instabilitatea din vecinătatea estică a Uniunii Europene.
În acest sens, Bucureștiul urmărește ca viitoarele alocări bugetare să țină cont de importanța strategică a Flancului Estic și a regiunii Mării Negre.
„În același timp, România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre, precum și pentru politicile de recâștigare a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate”, mai arată Administrația Prezidențială.
Comisia Europeană propune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro
Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au la bază propunerea prezentată de Comisia Europeană la 16 iulie 2025, care prevede un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, echivalentul a aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii Europene.
Propunerea urmărește o schimbare importantă a arhitecturii bugetare europene, prin simplificarea programelor de finanțare și orientarea unor resurse suplimentare către competitivitate, cercetare, inovare, securitate și apărare.
Printre elementele centrale ale proiectului se numără planurile de parteneriat naționale și regionale, pentru care Comisia prevede aproximativ 865 de miliarde de euro, precum și un fond european destinat competitivității.
Noua structură bugetară trebuie să răspundă atât nevoilor tradiționale ale statelor membre, precum dezvoltarea regională și agricultura, cât și priorităților emergente legate de apărare, tehnologii strategice și securitate energetică.
Înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, miniștrii afacerilor europene din statele membre vor discuta, la 13 octombrie, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, viitorul Cadru Financiar Multianual și pregătirea summitului liderilor europeni.
Negocierile asupra bugetului pentru 2028-2034 se vor desfășura între statele membre și instituțiile europene, iar forma finală a cadrului financiar multianual va necesita acordul unanim al statelor membre în Consiliu, precum și aprobarea Parlamentului European.
