Premium
Elveţienii au spus ”nu” - cu o largă majoritate - unei iniţaitive a dreptei populiste care ar fi limitat imigraţia cetăţenilor Uniunii Europene (UE), însă au spus un ”da” foarte clar unui concediu de parternitate de două săptămâni, arată proiecţii publicate imediat după închiderea secţiilor de votare, duminică, în acest referendum, relatează AFP, potrivit News.ro.
Potrivit institutului de sondare gfs-Bern, alegătorii au respins cu 63% iniţiativa populară intitulată ”limitarea” a UDC, primul partid în ţară, care militează în favoarea unei ”imigraţii controlate”.
Dreapta populistă, care apreciază că Elveţia ”suferă din cauza unei imigraţii necontrolate şi nemăsurate” şi că ”locurile de muncă sunt ameninţate”, voia să rezilieze Acordul Liberei Circulaţii a Persoanelor (ALCP) semnat în 1999 cu Uniunea Europeană (UE).
Ea face însă figură de cavaler singuratic pe această temă. Celelalte partide şi mediul economic s-au pronunţat ferm în favoarea frontierelor deschise cu o UE care este cel mai important partener comercial al Elveţiei. Iar regiunile de la frontieră depind puternic de forţa de muncă din ţări vecine, state membre UE.
TATĂ FAMILIST
”Da”-ul puternic în referendumul cu privire la concediul de parternitate permite Elveţiei să recupereze un pic din întârzierea faţă de Europa.
Din 2015, legea le acordă mamelor care muncesc 14 săptămâni de concediu plătit, după naşterea unui copil, însă taţii au dreptul doar la una sau două zile, dacă sunt angajaţi. Ea nu prevede nimic pentru lucrătorii independenţi.
După nenumărate tentative, Parlamentul elveţian a sfârşit prin a adopta, în septembrie anul trecut, un concediu de parteritate de două săptămâni, care poate fi luat tot o dată sau ca zile separate în decurs de şase luni de la naşterea copilului. Însă elveţienii trebuiau să se pronunţe prin referendum.
La fel ca şi în cazul concediului de maternitate, alocaţia prevăzută taţilor corespunde unui nivel de 80% din venitul mediu, însă se poate ridica la maximum 196 de franci elveţieni pe zi. Pentru două săptămâni, taţii vor putea încasa o sumă de maximum 2.744 de franci elveţieni (2.550 de euro).
Legislaţia cu privire la acest subiect se modifică rapid la nivel internaţional. În Franţa, autorităţile au anunţat săptămâna trecută că durata concediului de paternitate urmeazăsă se dubleze, la 28 de zile.
CĂTRE UE
De mai mulţi ani, UE vrea să încheie un acord-cadru instituţional cu Berna în vederea simplificării relaţiilor biaterale. Acest acord este departe de a se bucura de unanimitate în Elveţia, atât pe eşichetul stâng, cât şi pe cel drept.
În urmă cu doar şase ani, elveţienii au aprobat, cu o majoritate foarte fragilă, dar spre surprinderea experţilor, o primă iniţiativă populară a UDC care reintroducea cote de migranţi europeni.
De teama represaliilor UE, Berna a ”îndulcit” textul care pune în aplicare iniţiativa. Adoptat în 2016 de către Parlament, textul prevede o preferinţă naţională la angajări şi stabileşte formalităţi suplimentare în cazul angajatorilor în Elveţia care vor să aducă angajaţi din UE.
În 1992, elveţienii au spus ”nu” prin vot intrării ţării lor în Spaţiul Economic European, un acord semnat de către statele membre ale Comunităţii Europene, un precursor al UE, şi de către statele membre ale Asociaţiei Europene de Liber-Schimb (AELE).
De atunci, Berna şi Bruxellesul au semnat mai multe acorduri bilaterale. Un prim pachet de şapte acorduri, inclusiv ALCP, a fost validat de poporul elveţian în 2002, cu 67,2% din voturile exprimate.
VÂNĂTOARE ŞI AVIOANE DE VÂNĂTOARE
Rezultatul altor două scrutine părea incert imediat.
O hotărâre federală cu privire la înnoirea flotei de avioane de luptă, asupra căreria elveţienii au fost chemaţi să se pronunţe şi care autorizează Confederaţia helvetică să chetuiască maximum şase miliarde de franci elveţieni (5,6 miliarde de euro) în vederea achziţionării unor aeronave noi, părea să fie adoptată cu un scor strâns.
Proiecţiile arătau un scor de 50%, însă marja de eroare este de aproximativ trei puncte procentuale.
Forţele aeriene dispun în prezent de 26 de avioane de tip F-5 Tiger, vechi de aproximativ 40 de ani, care mai sunt folosite doar la instrucţie, şi de 30 de avioane de tip F/A-18, care urmează să fie retrase din serviciu în 2030.
Elveţienii par să aibă păreri foarte împărţite şi cu privire la o revizuire a legii vânătorii, adoptată de Parlament, în contextul creşterii numărului lupilor.
