Premium
O echipă de oameni de ştiinţă americani a demonstrat că descendenţii unor dinozauri carnivori uriaşi, precum T-Rex, care ajungeau de la o dimensiune mai mare decât cea a unei pisici, la naştere, la cea a unor creaturi uriaşe, au avut un efect devastator asupra ecosistemului în care se aflau, înlăturând speciile mai mici cu care concurau, relatează vineri AFP, informează Agerpres.
Studiul, publicat joi în prestigioasa revistă Science, ajută la elucidarea unui vechi mister cu privire la cei aproximativ 150 de milioane de ani în care dinozaurii au fost la putere: de ce la acea vreme existau mai multe specii terestre de talie mare decât mică, în condiţiile în care în prezent situaţia este invers?
Citește și: Europenii pot mânca viermi în siguranță! UE a aprobat utilizarea lor: pot fi puși chiar și în pâine
"Comunităţile de dinozauri erau precum centrele comerciale de sâmbătă după-amiaza, pline de adolescenţi", a explicat Kat Schroeder, cercetătoare la Universitatea New Mexico, conducătoarea studiului.
Aceşti "adolescenţi" reprezentau "o parte semnificativă a indivizilor unei specii şi se pare că au avut un impact important asupra resurselor disponibile în comunităţile lor", a adăugat ea.
Chiar şi în condiţiile unui număr limitat de fosile, experţii consideră că, la nivel global, dinozaurii nu prezentau o diversitate mare - există doar aproximativ 1.500 de specii cunoscute, comparativ cu zeci de mii de specii de mamifere şi de păsări din zilele noastre. În plus, în întreaga eră mezozoică, între 252 şi 66 de milioane de ani în urmă, au existat relativ mai multe specii de dinozauri mari care cântăreau o tonă, comparativ cu cele care cântăreau mai puţin de 60 de kilograme.
Potrivit unor oameni de ştiinţă, având în vedere că şi cei mai mari dinozauri aveau la începutul vieţii o talie foarte mică, din moment ce ieşiseră din ouă, este posibil ca aceştia să fi pus stăpânire pe resursele speciilor mai mici, care altfel ar fi fost dominante în acele ecosisteme.
Citește și: VIDEO - Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit
Pentru a testa această teorie, Kat Schroeder şi colegii săi au analizat date prelevate de la fosile din întreaga lume de la 550 de specii diferite, organizând dinozaurii după mărime şi hrănire (erbivori sau carnivori). Ei au descoperit o lacună izbitoare în ceea ce priveşte dinozaurii carnivori de dimensiuni medii din toate ecosistemele în care se găseau mega-teropode sau prădători uriaşi, precum Tyrannosaurus rex.
"Foarte puţini dinozauri carnivori între 100 şi 1.000 de kilograme existau în comunităţile cu mega-teropode", a spus Kat Schroeder. "Iar exemplarele tinere de mega-teropode acoperă exact acel spaţiu", a adăugat specialista.
Această concluzie este susţinută de modul în care diversitatea dinozaurilor a evoluat de-a lungul timpului. Jurasicul (între 200 şi 145 de milioane de ani în urmă) prezenta lacune mai puţin importante în această categorie, spre deosebire de Cretacic (între 145 şi 65 de milioane de ani în urmă) unde aceste lacune erau foarte pregnante. Explicaţia este că exemplarele "adolescente" de mega-teropode jurasice semănau mai mult cu adulţii şi era disponibilă o varietate mai mare de specii erbivore pe care puteau să le vâneze.
Citește și: CTP îl face PRAF pe Klaus Iohannis: 'Ești ridicol și jenant. E de-a dreptul grotesc!'
"Cretacicul, pe de altă parte, este dominat în totalitate de tiranozauri şi de abelizauri, care evoluau mult când creşteau", a detaliat cercetătoarea.
"Cred că încet-încet începem să înţelegem dinozaurii ca pe nişte animale, şi să nu îi mai privim ca pe nişte obiecte interesante", a declarat Schroeder pentru AFP.
