Premium
Florin Ghiulbenghian a făcut o serie de dezvăluiri pe pagina sa de Faceboo, după ce Daniel Dragomir a publicat un document despre dosarul Microsoft. Din acest document reiese că un judecător de la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi autorizat supravegherea video, audio sau prin fotografiere, în perioada 4 iulie - 2 august 2014, a mai multor zeci de politicieni, jurnaliști și afaceriști.
"I-am promis unui drag prieten complet hodorogit dar inca activ literar, ma refer la George Roncea, ca voi incerca sa descriu inceputurile Dosarului Microsoft si ce se ascunde in spatele comunicatelor inepte ale DNA-ului. Asa ca, sa pornim la drum.
Pentru a putea intelege cine, ce si cum s-a intamplat in dosarul Microsoft trebuie sa facem un scurt istoric al industriei software si al principalilor actori, privati, guvernamentali si institutionali ce au definit-o. Astfel, aparitia PC-ului la inceputul anilor 1980 a fost insotita de aparitia si consolidarea producatorilor de software. Firmele americane Microsoft, Oracle, Adobe, Autodesl si cea canadiana Corel au dominat autoritar piata de programe pentru PC-uri, reusind in scurt timp sa devina adevarati giganti ai economiei mondiale. Inceputul anilor 1990 a marcat o explozie a vanzarilor de PC-uri si programe aferente, dar si o explozie a pirateriei software, mai ales in tarile fostului bloc comunist.
In 1988 este infiintat la Washington, SUA, un ONG numit Business Software Alliance - BSA. Fondatorii acestui ONG sunt principalii producatori americani de software, in frunte cu Microsoft. Scopul declarat al BSA este de a proteja interesele comerciale ale producatorilor de sotware (peste 90% dintre ei americani) si de a diminua pirateria. BSA a fost si este finantat de catre producatorii de soft cu sume impresionante si beneficiaza de suportul extrem de activ al Guvernului SUA, inclusiv la nivelul ambasadelor SUA din toate tarile lumii.
Incepand cu 1996-1997 BSA apare si in Romania si se implica extrem de activ in adoptarea legislatiei de protectie a drepturilor intelectuale, in infiintarea ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor) si in aplicarea de sanctiuni societatilor romanesti care piratau softuri americane. Studiile referitoare la piata romaneasca de soft din acea perioada aratau ca pirateria afecteaza peste 80% din softurile instalate, una dintre cele mai mari valori din lume, fiind depasiti doar de Rusia si Bulgaria. BSA, cu sprijinul Ambasadei SUA in Romania, a declansat o operatiune de diminuare a pirateriei, executand un lobby extrem de agresiv asupra Guvernelor Romaniei si amenintand inclusiv cu sactiuni comerciale guvernamentale (retragerea clauzei natiunii celei mai favorizate fiind una dintre ele) in cazul in care Romania nu actioneaza decis in sensul intrarii in legalitate.
In 2001 Adrian Nastase decide infiintarea Comisiei IT&C la Camera Deputatilor si il accepta ca presedinte al acesteia pe Varujan Pambuccian, deputat din partea minoritatii armene. In cursul anului 2001 presedintele BSA Romania are mai multe intalniri cu Varujan Pambuccian, considerat deja o curea de legatura extrem de eficace intre reprezentantii industriei IT si Guvernul Romaniei, intalniri in cadrul carora se lanseaza idea ca Romania sa achite anumite despagubiri firmelor americane pagubite de pirateria de pe piata romaneasca, in schimbul incetarii presiunilor americane si imbunatatirii relatiilor diplomatice cu SUA. In cursul anului 2002 se definitiveaza schema prin care firma Microsoft, principala pagubita de pirateria informatica romaneasca, va fi beneficiara despagubirilor, si se decide ca "amenda" sa fie achitata de Guvernul Romaniei. In schimb Microsoft a promis ca firmele si cetatenii romani care vor pirata programe vor beneficia de o amnistie globala, precum si de o perioada de clementa pentru intrarea in legalitate pe perioada cat Guvernul ROmaniei va achita despagubiri, ceea ce s-a si intamplat.
Deoarece Guvernul Romaniei nu putea recunoaste in documente oficiale plata unei "amenzi" pentru pirateriea informatica comisa de cetatenii sai si deoarece, inca din perioada anilor 1996-97 toate calculatorarele achizitionate de Guvern aveau si licente pentru programele informatice, s-a decis sa se incheie cu Microsft un contract prin care "se inchiriau" soft-urile pe care Guvernul le avea deja in proprietate. Initiatorii si sustinatorii acestei propuneri au fost Catalin Tatomir (cel care avea sa-i faca societatea comerciala cadoul lui Pambuccian), Varujan Pambuccian si Serban Mihailescu (in acea perioada SGG al Guvernului Romaniei). Bill Gates a fost de acord cu formula propusa si sustinuta de Varujan Pambuccian (dupa cum dovedesc mail-urile shimbate de acestia in perioada anilor 2002-2003) si a sosit in Romania pentru a semna parteneriatul strategic cu Romania in care era consemnata aceasta manevra frauduloasa de inchiriere a unor programe ce erau deja proprietatea institutiilor romanesti. Banuiesc ca, sfatuit de avocatii sai, Bill Gates a desemnat o societate terta (Fujitsu-Siemens) sa se ocupe de implementarea Parteneriatulu Strategic, in vederea evitarii implicarii directe a Microsoft in activitatea infractionala pe care o presupunea falsificare actelor ce urmau sa stea la baza decontarilor fictive a serviciilor inexistente presupus a fi prestate de Microsoft (lista licentelor inchiriate, volumul acestora, mentenanta neexceutata vreodata, etc.)
Pentru ca valoarea facturilor anuale acceptate la plata de Guvernul Romaniei sa se apropie de valoarea convenita cu Microsoft, Miky Spaga a exercitat presiuni asupra ministrilor ce gestionau un numar mare de PC-uri in institutiile din subordine (Finante, Educatie, Sanatate, Munca, etc.) pentru a creste fictiv numarul de calculatoare. Motivul este simplu: trebuia sa avem scriptic (adica fictiv) in operarea institutiilor de stat un numar suficient de mare de PC-uri ca sa justifice plata a 20-25 de milioane de USD pe an, pe o perioada de 10 ani. Trebuie sa mentionam urmatoarele valori, valabile in perioada 2001-2004:
a. Valoarea unei licente MS WIndows OEM: 10-20 USD
b. Valoarea unui pachet MS Office OEM: 50-80 USD
c. Valoarea platita de Guvernul Romaniei drept chirie anuala pentru o licenta MS Windows OEM: 50 USD. Rezulta o chirie de 200 USD pentru o licenta MS WIndows OEM pe care Guvernul Romaniei deja o achizitionase odata cu calculatoarele.
Cand "baietii destepti" s-au prins de combinatie si de faptul ca insusi Guvernul Romaniei este partea activa si initiatorul fraudei, au mai adaugat 50-70% la valoarea contractului cu Micosoft, iar banii i-au bagat in buzunarele proprii.
Citește și: Dezvăluiri incendiare ale lui Victor Ponta: 'Ne băteam după meci' / VIDEO
Concluzii:
1. DNA-ul a refuzat constant sa cerceteze aceste aspecte infrationale, precum si contributia Microsoft si a Ambasadei SUA la schema infractionala. Pana cand aceste aspecte nu vor fi lamurite si pana cand toti vinovatii nu vor fi trasi la rapundere, este perfect normal ca banuielile de acoperire a scandalului sa planeze in continuare asupra procurorilor care ancheteaza cazul.
2. Cum poate fi "judecata" decizia politica a Guvernului Romaniei din perioada anilor 2002-2004 de stingere a liigiului comercial cu SUA si de imbunatatire a relatiilor diplomatice, in contextul in care cetatenii romani, prin pirateria informatica, produceau daune anuale de sute de milioane de dolari firmelor americane? A fost o decizie politica eficienta si corecta sa achitam anual 30-50 de milioane de USD si in schimb sa "beneficiem" de clementa SUA pe acest subiect???
3. Sper ca prezentarea de mai sus reprezinta o explicatie destul de clara si logica a motivelor reale ce au stat la baza emiterii mandatelor de ascultare, urmarire si interceptare a unui numar de 80 de persoane in dosarul Microsoft.
4. Sper (dar nu prea) ca in curand DNA-ul sa emita un comunicat public, la fel cum a procedat si pana in prezent, in care sa clarifice aceste aspecte si sa justifice decizia de a trimite in judecata doar pe vinovatii care au beneficiat de sume necuvenite, in afara termenilor conveniti in Parteneriatul Strategic semnat de Guvernul Romaniei cu Microsoft, nu si pe cei vinovati de schema frauduloasa de devalizare a bugetului Romaniei pe baza de acte guvernamentale falsificate.', a scris Florin Ghiulbenghian pe Facebook.
