Noi dovezi genetice zguduie teoria domesticirii animalelor: Cum au modelat oile soarta umanității timp de 11 milenii

Autor: Lucian Negrea, Reporter

Publicat: 06-02-2025 06:31

Actualizat: 06-02-2025 08:31

Article thumbnail

Sursă foto: freepik.com

Un studiu revoluționar, bazat pe analiza ADN-ului antic, oferă informații esențiale despre modul în care domesticirea oilor, acum 11.000 de ani, a influențat profund evoluția umană. Cercetătorii au descoperit dovezi care confirmă faptul că primele oii domestice nu doar că au schimbat viața fermierilor din Epoca de Piatră, dar au avut un impact major asupra migrațiilor și culturii europene de-a lungul mileniilor.

 

În urma analizei a 118 genomuri, s-a descoperit că fermierii de acum 8.000 de ani selectau deja animalele pentru trăsături specifice, deschizând drumul pentru o relație cuprinzătoare între om și oaie, care a durat până în prezent.

Oile, parte din viața oamenilor de 11.000 de ani

Domesticirea oilor a început în urmă cu mai mult de 11.000 de ani, în zona Semilunii Fertile, un loc istoric din Orientul Mijlociu, care a fost leagănul unor civilizații antice. De-a lungul mileniilor, oile au fost esențiale pentru viața oamenilor, oferindu-le nu doar carne, ci și lapte, care este o sursă bogată de proteine, și lână, care a fost folosită pentru a crea țesături calde și rezistente la apă.

Pe lângă faptul că au constituit o resursă importantă de hrană, oile au devenit, de-a lungul istoriei, o verigă crucială în dezvoltarea culturii și economiei. Aceste animale au fost crescute și selecționate de fermieri pentru diverse trăsături, cum ar fi rezistența la diferite condiții climatice sau abilități specifice în producția de lână.

O echipă internațională dezvăluie secretele domesticirii

Un studiu de amploare realizat de o echipă internațională de cercetători a reconstituit istoria preistorică a domesticirii oilor, aducând la lumină noi perspective asupra relației omului cu aceste animale. Echipa a fost condusă de geneticieni de la Trinity College din Dublin și de zooarheologi de la LMU München, cu sprijinul Colecțiilor Bavareze de Stat de Istorie Naturală (SNSB). Cercetătorii au studiat 118 genomuri provenite din oase arheologice, care acoperă o perioadă de 12.000 de ani și zone geografic diverse, de la Mongolia până în Irlanda.

Studiul a oferit informații esențiale despre cum au evoluat oile de la o specie sălbatică, muflonul, până la variatele rase domestice pe care le cunoaștem astăzi. Cel mai timpuriu sat de crescători de oi, Așıklı Höyük din centrul Turciei, oferă indicii prețioase despre originile domestice ale oilor, demonstrând că aceștia au fost crescuți din mufloni sălbatici încă de acum 11.000 de ani.

Primele dovezi de selecție a trăsăturilor

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri ale cercetătorilor este legată de selecția intenționată a trăsăturilor fizice ale oilor, cu aproximativ 8.000 de ani în urmă. Analiza ADN-ului a relevat dovezi clare că fermierii primelor populații europene de oi selectau animalele pe baza unor trăsături precum culoarea blănii. Acest tip de selecție genetică, care nu era doar bazată pe utilitatea animalelor, ci și pe frumusețea acestora, este cel mai vechi exemplu de intervenție umană asupra biologiei unei specii. Acest lucru arată că, în acea perioadă, fermierii erau deja preocupați de aspectul estetic al animalelor lor, la fel ca fermierii din zilele noastre.

Genele care codifică culoarea albă a lânii, situate pe cromozomul „KIT”, au fost identificate ca fiind în mod special selecționate. Aceasta este o descoperire importantă, deoarece genele pentru culoarea albă la oile domestice sunt un semn al selecției și al evoluției acestei specii, de la formele sălbatice la cele moderne.

Răspândirea oilor pe continente

O altă descoperire importantă a fost legată de migrarea oilor de-a lungul continentelor. Primele genomuri de oi domestice din Europa, Iran și Asia Centrală s-au diversificat, dar această separare a fost de scurtă durată. Oamenii au translocat animalele din regiunile estice către vest, în paralel cu răspândirea culturilor umane din primele orașe ale Mesopotamiei.

În aproximativ 7.000 de ani, oile domestice au început să se răspândească în Semiluna Fertilă, iar populațiile de oi din Anatolia Centrală au început să influențeze rasele de oi din regiunile vecine. Această mișcare a fost alimentată nu doar de dorința de a cultiva și crește animale, ci și de dorința de a profita de produsele lor, cum ar fi laptele, brânza și, desigur, lâna.

Oile și schimbările din epoca bronzului

Migrarea oilor și adaptarea lor la noile condiții geografice nu s-au oprit aici. În jurul anilor 5.000 î.Hr., apariția popoarelor pastorale din stepele eurasiatice a avut un impact profund asupra populațiilor umane europene. În această perioadă, componența genetică a populațiilor europene s-a schimbat semnificativ, de exemplu, în Regatul Unit, unde populațiile britanice au fost influențate de migrarea acestora.

De asemenea, în aceeași perioadă, oile au început să joace un rol și mai important în economia și cultura umană, odată cu dezvoltarea brânzei și a altor produse lactate. Acest proces de migrație a fost paralel cu schimbările care au avut loc în rândul populațiilor umane, iar oile, în special, au fost esențiale pentru transformarea din Epoca Bronzului.

O relație complexă și evolutivă

Studiul demonstrează cât de profund a fost impactul pe care oile l-au avut asupra civilizațiilor din întreaga lume. De la primele zile de domesticire până la dezvoltarea lânii ca resursă textilă vitală, oile au jucat un rol fundamental în dezvoltarea culturală și economică a oamenilor. Dr. Kevin Daly, primul autor al cercetării, subliniază că migrarea preistorică a oilor a avut o paralelă directă cu migrațiile umane și sugerează că, pe măsură ce oamenii se deplasau, își aduceau turmele cu ei, schimbând peisajul cultural și genetic al întregii Europe.

Dan Bradley, conducătorul cercetării, remarcă importanța continuării studiilor transdisciplinare pentru a înțelege în continuare modelele de dispersie și selecție ale raselor de oi din Eurasia și Africa. De asemenea, Joris Peters, un alt cercetător din echipă, atrage atenția asupra complexității acestui fenomen și a necesității unor studii suplimentare pentru a înțelege mai bine evoluția și diversificarea acestora, potrivit SciTechDaily.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri