Noua ediţie 'Noaptea Albă a Filmului Românesc' este dedicată regizorului Cornel Mihalache

Noua ediţie „Noaptea Albă a Filmului Românesc” este dedicată regizorului Cornel Mihalache. Între 6 şi 7 mai, în intervalul orar 22.00-6.45, la TVR Cultural cinefilii sunt invitaţi să vadă filmele: „Phoenix. Har/Jar”, „De Crăciun ne-am luat raţia de libertate”, „Vreau raţia mea de adevăr”, „Piepturi goale şi buzunare pline”, „Manifest. Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară”, „Brâncuşi”, „Hobiţa, coloana şi tractorul”, „Babu - cazul Gh. Ursu”, „Căpşuni în aprilie”, „Întristări” şi „Stegozaurii”.

„Noaptea Albă a Filmului Românesc” se poate urmări şi pe TVR Internaţional şi TVR Moldova.

De-a lungul carierei, regizorul TVR a abordat mai multe formate: film documentar; ficţiune; scurtmetraj şi lungmetraj, subiectele aduse în prim-plan putând fi împărţite în trei tematici: Constantin Brâncuşi, Revoluţia din Decembrie 1989, etno-sociale. Cu un portofoliu impresionant de teatru, film şi televiziune, Cornel Mihalache are în palmares peste 25 de premii.

Programul special începe de la ora 22.00 cu un portret Cornel Mihalache, realizat de Claudia Duca.

„Cornel Mihalache are 60 de ani de viaţă, 26 de televiziune, sute de ore de producţii în care a reuşit să oglindească adevăruri, să provoace dezbateri şi să creeze cea mai relevantă documentare  media despre evenimentele din 1989. Munca lui - subevaluată de el însuşi cu modestie şi de alţii din ignoranţă - este în acest moment cea mai valoroasă cercetare asupra acelor vremuri.
Noaptea Albă a lui Cornel Mihalache înseamnă un popas scurt printre temele majore ale portofoliului propriu: Revoluţia, Brâncuşi, documentarele antropologice şi cea mai recentă producţie PHOENIX. HAR/JAR”, spune Claudia Duca.

Cea mai recentă producţie semnată de regizorul Cornel Mihalache, „Phoenix. Har/Jar” (2022), difuzată de la ora 22.30, reuneşte membrii formaţiei din perioada de dinaintea plecării din 1977 şi punctează în cele 104 minute ale filmului momentele importante din cronologia tumultuoasă a trupei, de la primele apariţii din 1962 sub numele de „Sfinţii”, până în prezent, povestind, în premieră, întâmplările prin care au trecut în ţară, relaţia cu Securitatea, momentele în care au hotărât să fugă din România şi cum au reuşit s-o facă, dar şi viaţa pe care au dus-o peste hotare înainte şi după Revoluţia din ’89.

„Este un film despre oameni, nu despre muzică. Oameni frumoşi cu orgolii mari, bătrâni cu suflet de copil. Stăpânii României, la un moment dat. Cu o viaţă plină de întâmplări urâte şi frumoase, vesele şi triste. În 60 de ani au trecut prin multe. Eu îmi închipui formaţia ca pe un vagon regal într-o gară regală. Mulţi urcă şi mulţi coboară. Sunt locuri de primă clasă şi locuri la economic, clasa a doua. Conductor e doar unul. Am încercat să ajung dincolo de legendă. Sper că am reuşit, cât de cât”, mărturiseşte regizorul Cornel Mihalache.

Ora 0:20. „De Crăciun ne-am luat raţia de libertate” (1990)
Un film esenţial al momentului Decembrie 1989, construit pe baza înregistrărilor audio originale ale apelurilor telefonice, din perioada 25-26 decembrie, la numărul de telefon al studioului Sahia. Istoria intră în case pe ecranul televizorului. Trecutul e mort, naţiunea aşteaptă expunerea cadavrului său la TV. Viitorul are deja un nume: „Alo, sunteţi «Frontul»?” (One World Romania). Regia şi scenariul sunt semnate de Cătălina Fernoagă şi Cornel Mihalache.

Ora 0:40. „Vreau raţia mea de adevăr” (1999) este un film documentar observaţional al întâmplărilor politice din 1989 - 1999, primii zece ani, care amestecă revoluţia cu diversiunea, crime şi căderi de guverne, amnistii şi ţigarete, embargouri nerespectate şi dispariţii mai mult decât suspecte, mineriade şi exerciţii militare. Adică ce am trăit, plenar şi epidermic, după decembrie 1989.

Ora 1:30. „Piepturi şi buzunare pline” (2012)
În documentarul "Piepturi goale şi buzunare pline" Cornel Mihalache reia subiectul decembrie 89, considerând că a fost vorba de o crimă de stat. „Adevărul despre revoluţie, mult căutat de 23 de ani, ascunde, de fapt, această crimă de stat, Eu vreau să ştiu şi să spun mai departe, telespectatorilor (asta cred că e menirea mea), ce s-a întâmplat în cadrul acestui fenomen care se cheamă Decembrie 1989 în România. Eu cred că el cuprinde conspiraţie şi diversiune, revoltă şi crimă, revoluţie şi contrarevoluţie, represiune şi manipulare, lovitură militară şi euforie populară. Toate pe rând şi toate amestecate. Dar când vorbim de 1989, nu putem extrage din fenomen numai ce ne convine. Eu cred că a fost o crimă de stat. Şi că adevărul despre revoluţie, mult căutat de 23 de ani, ascunde, de fapt, această crimă de stat", afirmă Cornel Mihalache.
Documentarul lui Cornel Mihalache este rezultatul unei cercetări de 23 de ani, fiind unul dintre cele mai apreciate produse de televiziune despre decembrie 1989. Când Revoluţia română din decembrie 1989 a fost transmisă în direct în întreaga lume, remarca istoricul Lucian Boia, nimeni nu s-a gândit, în îmbulzeala evenimentelor proiectate minut cu minut pe ecranele televizoarelor, că s-ar afla prins în plasa unei extraordinare manipulări. „Cum să-ţi închipui aşa ceva, când ceea ce vezi este adevărat, cu actori autentici, cu scene filmate pe viu?", se întreba el. Să vedem împreună, în lumina vorbelor de mai-nainte, care sunt consecinţele morale şi materiale ale Legii Recunoştinţei nr. 341 din 2004, recunoştinţă faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989.

Ora 2:25. „Manifest. Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară” (2020) a primit Premiul Uniter 2020, pentru cel mai bun spectacol de teatru de televiziune. Filmul semnat de Cornel Mihalache, „Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară - MANIFEST”, de Ruxandra Cesereanu o are în distribuţie pe Mara Opriş.
„Cum să-i spun acestui produs audiovizual? Nu ştiu. One woman show. Teatru tv. Film documentar. Poem dramatic. Eseu cinematografic. Clip. Câte ceva din toate, şi pentru că rulează pe ecran şi mare şi mic, să-i spunem FILM. Oricum este o istorie subiectivă a ultimilor 30 de ani. Vizionare responsabilă!”, explică Cornel Mihalache. Imaginea îi aparţine lui Dan Constantinescu jr; montaj: Roxana Elekes.

Ora 3:20. „Brâncuşi” (1996) este un omagiu adus sculptorului Constantin Brâncuşi şi totodată cel de-al doilea film documentar al lui Cornel Mihalache despre activitatea marelui artist, după „Sculptorul” din 1993. Documentarul de artă urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa lui Constantin Brâncuşi, folosindu-se de amintirile existenţei sale, precum fotografii, notiţe, locuri pe cale acesta le-a populat. Regia şi scenariul: Cornel Mihalache. Distribuţie: Traian Rocşorean, Vava Ştefănescu, Dan Nasta, Constantin Drăgănescu.

Ora 4:40. „Hobiţa, Coloana şi Tractorul” (2006)
Tanasie Lolescu este omul care, în 1953, a tras cu tractorul de Coloana fără sfârşit a lui Brâncuşi de la Târgu Jiu. Astăzi, după 53 de ani, regretă acest lucru şi chiar este cel care, la Hobiţa, satul în care s-a născut Brâncuşi, a construit un monument cu tentă brâncuşiană în onoarea marelui sculptor. Timp de 16 ani a fost primarul oraşului Motru şi este venerabilul primei loji masonice rurale din lume, la Hobiţa. Un interviu care cuprinde, în 25 de minute, o întreagă istorie trecută, prezentă şi viitoare.

Ora 5:06. „Babu - Cazul Gh. Ursu”
În 1985, inginerul Gheorghe Ursu, căruia prietenii îi ziceau „Babu", este arestat pentru că ţinea de mulţi ani un jurnal în care nota tot ceea ce auzea şi vedea, tot ceea ce se întâmpla în România acelor timpuri. În noiembrie 1985, Ursu este omorât în bătaie în celula închisorii.
Unul dintre torţionari, un deţinut de drept comun, informator al Miliţiei şi al Securităţii, relatează în fata camerei varianta lui despre cele întâmplate. Filmul fragmente de interviu cu vocea lui Gheorghe Ursu într-o înregistrare făcută de prietenul lui, Sergiu Huzum, operator de film (Reconstituirea - de Lucian Pintilie), cu ocazia unei călătorii a lui Ursu la Paris, în 1978. Un alt prieten, scriitor SF rămas la Paris în 1967, Camilo Baciu, povesteşte despre prietenul lui Babu, acuzând autorităţile pentru neimplicare în rezolvarea cazului. Un călău, o victima, un povestitor. Astăzi, doar călăul mai este în viaţa.
Premii: Premiul pentru film documentar - Costineşti 1996, Marele Premiu -  Festivalul Internaţional de Documentar Antropologic, ASTRA FILM Sibiu ’96, Premiul pentru cel mai bun program de televiziune politic, Mediafest ’97; selecţionat la FIPA, Biarritz, Franţa, 1997.

Ora 6:00. „Căpşuni în aprilie” (2009)
Tatăl şi Fiul se întâlnesc din nou după 3 ani de tăcere. Iminenta moarte a tatălui provoacă fiul la o ultimă discuţie care va fi întreruptă de o femeie iubită de amândoi deopotrivă. Cei doi bărbaţi vor pleca într-o mare călătorie, întreruptă de aceeaşi femeie. Distribuţie: Mircea Albulescu, Dan Aştilean, Lia Bugnar, Constantin Cojocaru, Vali Popescu, Ioan Brancu
2008 - UCIN - Premiul de regie scurtmetraj

Ora 6:25. „Întristări” (1991)
Satul Valea Stejarului, Maramureş. Invăţătoarea Maria Pop, din Băseşti, a stat în acest sat 16 ani şi a crescut si a învăţat 4 serii de copii. A venit revoluţia şi Maria a fost dată afară din sat, pentru că era “venetică” şi femeie singură, nemăritată la 40 de ani. Sat cu legi nescrise, dure, aspre…

Ora 6.45. „Stegozarii” (2013)
Azi, mai mult ca oricând, stegozaurii sunt printre noi, peste tot. Au ocupat porturile, mările, gările şi chiar aeroporturile. Si totuşi, ei nu ştiu că patriotismul nu se ţine bine învelit în hectare de pânză şi nici ascuns în tone de vorbe goale. Patriotismul îl ai sau nu! Nu-l declari şi nu-ţi spargi pieptul cu cărămizi de steaguri! Tricolorul este tot atât de uriaş şi pe un bob de orez! Şi încă ceva, de pe lună, doar două lucruri se văd: zidul chinezesc şi tricolorul românesc (oricât de mic ar fi el desenat sau pictat). „Stegozaurii" - un scurt reportaj difuzat la Dosar România, pe TVR1, după o idee de Cornel Mihalache.