Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Noua formă a propagandei ruseşti

putin

Adevarul:

Ofensiva de propagandă dusă de Rusia devine tot mai sofisticată şi mai intensă, însă Vestul poate câştiga bătălia cu Moscova, care încearcă să se joace cu minţile oamenilor pentru a-şi extinde influenţa.

Guvernul rus foloseşte în zone ale Europei Centrale şi de Est dezinformarea şi stiluri de comunicare care incită la violenţă şi la ură pentru a eroda încrederea populaţiei, pentru a deteriora spaţiul de informare şi pentru a încuraja partizanatul, se arată într-un raport al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), cu sediul la Washington.

Potrivit raportului CEPA „Câştigarea războiului informaţional  - Tehnici şi contrastrategii pentru propaganda rusă în Europa Centrală şi de Est“, publicat în această lună, chiar dacă utilizarea de către Rusia a armei dezinformării nu reprezintă o noutate, acest mijloc a devenit în ultima perioadă tot mai sofisticat. În plus, utilizarea acestei arme este tot mai intensă.

Numai că Occidentul a realizat tardiv că dezinformarea reprezintă o ameninţare serioasă la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor săi europeni, mai ales în statele din „prima linie“ – Polonia, ţările baltice, Cehia, Slovacia şi Ucraina, dar şi în Europa Occidentală şi în America de Nord.

În lumea occidentală, Kremlinul promovează un discurs conspiraţional şi foloseşte dezinformarea „pentru a polua spaţiul informaţional“, fapt ce duce la accentuarea polarizării în societate şi care subminează dezbaterea democratică, se precizează în raportul semnat de analiştii Edward Lucas şi Peter Pomeranzev.

Aceste acţiuni ale Rusiei accelerează scăderea încrederii în alianţele şi organizaţiile internaţionale, în instituţiile publice şi în principalele mijloace de informare în masă, se menţionează în documentul citat, care a analizat mijloacele informaţionale folosite de Rusia, inclusiv canale media de propagandă cum ar fi Russia Today, în Ucraina, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia şi Slovacia.

Experţii CEPA au ajuns la concluzia că, în prezent, războiul informaţional dus de Rusia diferă de formele tradiţionale de propagandă, având în vedere că scopul său nu este să convingă audienţa de un anumit lucru sau să o determine să se implice în anumite acţiuni, ci numai să-i distragă atenţia şi să creeze o stare de nelinişte, de neîncredere la nivelul societăţii.

În Rusia, acest concept este cunoscut drept „război informaţional-psihologic“, o tactică menită să dezorganizeze şi să demoralizeze adversarul. Este vorba despre o bătălie care se duce pe tărâmul minţii omeneşti, atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război.

Mesaje croite pe măsura fiecărui stat

Propagarea informaţiilor se face prin posturi TV în limbi străine (în special Russia Today) şi prin agenţia de ştiri Sputnik, făcându-se, totodată, apel la jurnalişti independenţi, experţi şi comentatori, care, adesea, nu se bucură de recunoaştere în altă parte, dar şi la troli, utilizatori de internet plătiţi pentru a face propagandă.

Mesajul care trebuie transmis este simplu: „Statele Unite sunt angajate într-o acţiune egoistă, nemiloasă pentru a ajunge să domine lumea. Ca urmare, orice acţiune a Rusiei sau a altei ţări de a rezista în faţa acestei situaţii este lăudabilă şi justificată. Bazele securităţii euro-atlantice moderne, inclusiv extinderea NATO în fostele ţări comuniste şi sprijinul pentru Ucraina sunt descrise drept ipocrite şi injuste. Statele din Europa Centrală şi de Est sunt catalogate drept marionete isterice rusofobe ale SUA, conduse de elite fără scrupule, care nu urmăresc interesele propriilor popoare“, afirmă autorii raportului.   Acest mesaj este adaptat la fiecare piaţă, variază de la ţară la ţară, incluzând teme de politică locală, precum şi de politică externă.

Astfel, în Finlanda, de pildă, media Kremlinului acuză autorităţile finlandeze de răpire a copilului în dispute apărute în contextul unei bătălii pentru custodie ca urmare a destrămării unui mariaj finlandezo-rus.

În Germania, o recentă campanie de propagandă a avut în prim-plan un caz inventat de agresiune sexuală asupra unei minore de origine rusă, agresiune comisă de refugiaţi. În Polonia, mesajul Rusiei este că Vestul subminează valorile naţionale. Statele baltice şi Ucraina sunt descrise populaţiilor lor ca fiind măcinate de corupţie, de dezorganizare, de emigrare şi de sărăcie.

În acelaşi timp, adaugă autorii raportului, Rusia ameninţă Finlanda cu cel de-Al Treilea Război Mondial şi Suedia cu „contramăsuri“, dacă vreuna dintre aceste ţări va adera la Alianţa Nord-Atlantică, iar Danemarca este avertizată că va deveni ţintă nucleară în cazul în care se va alătura sistemului de apărare antirachetă al NATO.

De asemenea, problemele interne dintr-o ţară se pot transforma în teme de politică externă într-o alta. Nu în ultimul rând, se induce ideea că populaţia cu origini ruseşti din vestul Europei este discriminată din cauza originilor etnice.

În privinţa comentariilor negative la adresa Rusiei, lucrurile sunt simple: totul este fie inventat, fie nedrept; rezultat al dublelor standarde, al prejudecăţilor.

Ziarul Financiar:

Aproape trei sferturi (74%) din cele 3,7 miliarde de lei cu care s-au suplimentat cheltuielile bugetare la rectificarea adoptată de guvern se vor duce pe ajutoare sociale şi pe salariile bugetarilor, în timp ce numai 8% din această sumă este alocată pentru investiţii. Astfel, din surplusul de bani alocaţi la capitolul „cheltuieli bugetare“, 1,37 mld. de lei se vor duce pe cheltuieli de asistenţă socială şi 1,36 mld. lei pe cheltuieli de personal, în timp ce suma cea mai mică, de numai 300 de milioane de lei, a fost alocată pentru investiţii.
„Ponderea pe care o au cheltuielile pentru asistenţă socială şi pentru salarii în această rectificare faţă de cheltuielile pentru investiţii este dovada faptului că în 2016 economia României nu înregistrează niciun progres pe linia modernizării sau a creşterii eficienţei“, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea. Chiar şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a spus recent că piaţa muncii este tensionată şi că economia are nevoie de o creştere a investiţiilor, a productivităţii angajaţilor şi a numărului de locuri de muncă nou create.
În opinia lui Mircea Coşea, este clar că anul 2016 e „extraordinar de sărac“ din punctul de vedere al investiţiilor şi că nu există niciun fel de speranţă că lucrurile vor merge într-o direcţie mai bună şi nici că se are în vedere punerea în aplicare a măsurilor importante pe care guvernul le-a tot prezentat la începutul mandatului, cum ar fi reforma administraţiei, reindustrializarea, reforma în justiţie şi  îmbunătăţirea situaţiei din penitenciare.
„Este un buget de supravieţuire care încearcă să acopere tot ce s-a negociat în ultima perioadă în dorinţa de a avea o anumită linişte socială înainte de alegeri. Rectificarea arată o grijă pe care guvernul o are pentru pregătirea alegerilor din punct de vedere social, pentru că nu vrea să aibă probleme, să deranjeze anumite categorii sociale, ci are scopul de a linişti pe toată lumea“, a mai spus profesorul Coşea.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.