Guvernul a lansat astăzi în transparență decizională noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, un act normativ coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.
Documentul prevede menținerea formulei de calcul anunțate anterior, potrivit căreia pensia se stabilește la 55% din baza de calcul aferentă mediei indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă în plată. Executivul susține că textul este construit astfel încât să fie compatibil cu cerințele de sustenabilitate bugetară, dar și cu jurisprudența constituțională privind statutul magistraților.
Un alt element central al proiectului îl constituie etapa de tranziție către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, care va fi atinsă treptat pe parcursul a 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Această etapizare urmează o schemă anuală, mai extinsă și mai lină decât în forma precedentă a legii, ceea ce, potrivit Guvernului, ar avea rolul de a proteja predictibilitatea carierei magistraților. În realitate, etapizarea este una falsă, pentru că urmează să mute în mod constant condițiile de pensionare, astfel că magistrații care nu îndeplinesc inițial criteriile, nu le vor împlini deloc până la 65 de ani.
Modificări față de legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea
Noul proiect reia în mare arhitectura actului normativ pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, lege respinsă de Curtea Constituțională la 20 octombrie 2025 pentru lipsa avizului CSM. Condițiile de bază privind procentul de calcul al pensiei, plafonul de 70% din venitul net, eliminarea tranzițiilor din Legea nr. 282/2023 sau cerința de 35 de ani vechime totală în muncă pentru generațiile viitoare de magistrați rămân neschimbate față de textul anterior. Guvernul menține astfel aceeași filosofie de reformă, dar repoziționează calendarul.
Modificările sensibile se regăsesc în special în dispozițiile tranzitorii și în schema etapizării vârstei de pensionare. Dacă legea anterioară fixa intrarea în vigoare la 1 octombrie 2025, proiectul actual deplasează întregul pachet de termene la 1 ianuarie 2026. Grila de creștere a vârstei de pensionare este, de asemenea, recalibrată: se întinde acum până în 2041, cu pași anuali, față de anul 2036 în versiunea inițială, unde unele etape presupuneau salturi mai mari. Totodată, regula privind plafonarea la 100% din venitul net al unui magistrat în activitate a fost restrânsă, excepția aplicându-se doar persoanelor pensionate sau îndreptățite la pensie înainte de 1 ianuarie 2024, nu unui cerc mai larg cum prevedea forma anterioară.
Guvernul mizează pe o procedură accelerată de avizare
Executivul afirmă că procesul de legiferare trebuie accelerat, având în vedere importanța stabilității sistemului judiciar și nevoia de a evita repetarea blocajelor instituționale generate anterior. Guvernul transmite că așteaptă avizul Consiliului Superior al Magistraturii în termenele prevăzute de lege, un element esențial în contextul în care lipsa acestui aviz a condus la declararea neconstituționalității actului normativ anterior.
Comentează