Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat marți seară că depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică a României este rezultatul acumulării deficitelor bugetare din ultimii ani, nu efectul unei decizii recente. Oficialul susține că situația nu indică o criză, ci consecința faptului că statul a cheltuit constant mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.
„Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză - înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună”, a scris, marţi seară, pe Facebook, Alexandru Nazare.
Deficitele mari și creșterea economică slabă au amplificat datoria
Ministrul a subliniat că nivelul actual al datoriei reflectă acumularea unor deficite foarte ridicate, în special în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, în condițiile unei creșteri economice modeste, de doar 0,9%.
„Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creştere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale”, a mai transmis ministrul Finanţelor.
Guvernul susține că a evitat retrogradarea la „junk”
Nazare afirmă că actualul Executiv a avut ca prioritate oprirea creșterii accelerate a datoriei și restabilirea disciplinei bugetare, menționând că în vara anului trecut exista un risc real ca România să fie retrogradată la categoria „junk”.
„În vara anului trecut, riscul retrogradării la junk era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat şi, implicit, presiune suplimentară asupra economie. Evitarea acelui scenariu a fost esenţială - am încheiat anul cu ratingul de ţară reconfirmat, cu plăţi la zi şi cu investiţii record. În 2025 am redus semnificativ deficitul şi am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condiţiile în care am asigurat prin rectificare bugetară şi sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică - acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă şi transparentă a finanţelor publice. Corecţia este însă în curs, încă, şi trebuie continuată cu consecvenţă”, a adăugat ministurl Finanţelor.
Potrivit acestuia, depăşirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni.
„Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menţinerea disciplinei bugetare şi consolidarea creşterii economice. Toate agenţiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale pentru menţinerea calificativului de investiţii al României. Instabilitatea şi mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanţare şi asupra încrederii investitorilor. De aceea, dezbaterea publică are nevoie de responsabilitate şi de fapte, pentru că avem cu toţii o miză reală: stabilitatea financiară a României pe termen lung”, a mai transmis Nazare.
Comentează