Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Helsinki, în Finlanda, sugerează că atât lipsa copiilor, cât și un număr foarte mare de copii ar putea fi asociate, la nivel statistic, cu o îmbătrânire biologică mai rapidă și cu o durată de viață mai scurtă. Concluziile provin dintr o analiză amplă publicată în Nature Communications.
Autorii subliniază însă că rezultatele nu trebuie interpretate drept recomandări personale de sănătate. Studiul arată doar o asociere observată la nivel de populație și se aliniază unor teorii din biologia evoluționistă despre modul în care organismul își gestionează resursele.
Echilibrul dintre reproducere și supraviețuire
Cercetarea pornește de la așa numita „teorie a somei de unică folosință”, potrivit căreia organismele dispun de resurse limitate, precum energia sau timpul. Dacă o mare parte din aceste resurse este direcționată către reproducere, mai puține rămân pentru procesele de întreținere și reparare ale organismului.
„Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia. Când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta poate reduce resursele disponibile pentru mecanismele de reparare ale corpului”, explică biologul Mikaela Hukkanen, unul dintre autorii studiului, potrivit Science Alert.
Date analizate de la aproape 15.000 de femei
Pentru a obține o imagine mai completă asupra relației dintre fertilitate și sănătate, cercetătorii au analizat datele a 14.836 de femei, toate gemene, o metodă folosită pentru a reduce influența factorilor genetici.
Un grup mai mic, de 1.054 de participante, a fost evaluat și pentru markerii îmbătrânirii biologice. Femeile au fost împărțite în șapte categorii, în funcție de numărul de copii născuți și de vârsta la care au avut sarcinile.
Rezultatele statistice arată că femeile fără copii, dar și cele din grupul cu cel mai mare număr de copii, în medie aproape șapte, au prezentat valori mai ridicate ale markerilor de îmbătrânire biologică și un risc mai mare de mortalitate.
Ce se întâmplă după două sau trei nașteri
Potrivit analizei, cei mai puțini markeri ai îmbătrânirii biologice au fost observați la femeile care au avut în medie doi sau trei copii și care au născut între aproximativ 24 și 38 de ani.
De asemenea, nașterea la vârste foarte tinere a fost inițial asociată cu o îmbătrânire biologică mai rapidă, însă această legătură s a estompat după ce cercetătorii au luat în calcul alți factori, precum consumul de alcool sau indicele de masă corporală.
De ce lipsa copiilor apare în aceleași statistici
Teoria evoluționistă nu explică însă de ce și lipsa copiilor este asociată cu rezultate mai slabe în analiza statistică. Cercetătorii cred că pot exista factori neanalizați, precum afecțiuni medicale preexistente, care influențează atât fertilitatea, cât și starea de sănătate ulterioară.
„O persoană care este biologic mai în vârstă decât vârsta sa calendaristică are un risc mai mare de deces. Rezultatele noastre arată că alegerile legate de viața personală pot lăsa o amprentă biologică de durată”, spune epigeneticianul Miina Ollikainen.
Cercetătorii avertizează: nu este o relație directă cauză-efect
Autorii insistă că rezultatele nu trebuie interpretate ca o relație directă cauză-efect și nici ca o recomandare pentru planurile familiale ale oamenilor.
Numeroși alți factori, de la stilul de viață la condițiile socioeconomice, influențează atât durata de viață, cât și ritmul îmbătrânirii biologice.
„O femeie nu ar trebui să își schimbe planurile sau dorințele legate de copii pe baza acestor descoperiri”, subliniază Ollikainen.
Studiul deschide însă o nouă direcție de cercetare în biologia evoluționistă și ar putea contribui, pe termen lung, la o mai bună înțelegere a modului în care reproducerea și sănătatea sunt legate de procesele de îmbătrânire.
Comentează