Cu ocazia Solemnității Nașterii Sfintei Fecioare Maria, în Bazilica papală 'Maica Harurilor' din interiorul Mănăstirii franciscane Maria-Radna, din Lipova, au fost oficiate slujbe religioase în limbile română, maghiară, germană, croată și bulgară.
Primii pelerini din țară și din străinătate au început să sosească aici în cursul zilei de miercuri, aceștia continuând să vină în număr mare atât joi, cât și vineri, numărul credincioșilor ajungând să fie de ordinul miilor. Conform unei vechi tradiții, unii dintre aceștia, mult mai puțini însă ca odinioară, au străbătut drumul de acasă până la mănăstire pe jos. Miercuri după-amiază, au început să sosească primii credincioși, între care se aflau, potrivit tradiției, etnici bulgari romano-catolici din comunele timișene Breștea și Dudeștii Vechi, dar și din comuna arădeană Vinga. Alături de preoții lor, aceștia au petrecut noaptea pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni și intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară și română.
În continuare au sosit credincioși croați din județul Caraș-Severin, dar și pelerini de etnie maghiară din județele Timiș, Hunedoara și Arad, credincioși greco-catolici din Bihor și Arad, dar și ortodocși din Lipova și din localitățile învecinate. Sărbătoarea hramului Bazilicii papale 'Maica Harurilor' din Mănăstirea Maria-Radna a început cu adevărat joi, odată cu oficierea primelor liturghii, care, potrivit tradiției, au fost rostite în limba bulgară de preoții din localitățile mai sus amintite.
După oficierea liturghiilor, cu toții au plecat în procesiune pe dealul din spatele bazilicii, pentru a parcurge 'Drumul Crucii', cu cele 14 opriri ale sale, amenajat pe acest deal în urmă cu peste 125 de ani. La final, întreaga procesiune a credincioșilor bulgari a înconjurat altarul bisericii iar înainte de a ieși din biserică, cu toții s-au rugat la icoana Sfintei Fecioare Maria, aflată deasupra altarului. Întreaga noapte de joi spre vineri, bazilica a rămas deschisă pentru cei care au dorit să își petreacă noaptea aici, în rugăciune, la miezul nopții fiind oficiată Sfânta Liturghie în limba română, adresată în mod special credincioșilor de etnie romă.
Vineri, ziua în care s-a prăznuit Nașterea Sfintei Fecioare Maria, cel mai important moment al sărbătorii a fost cel al oficierii Sfintei Liturghii Pontificale, în limbile română, maghiară, germană și croată, oficiată de un mare număr de preoți, alături de László Böcskei, episcop de Oradea, și Martin Roos, episcop de Timișoara. La finalul serviciului religios toți credincioșii au pornit în procesiune cu Preasfântul Sacrament, procesiunea fiind condusă de preoții care au oficiat Sfânta Liturghie Pontificală.
În timp ce în incinta Bazilicii Papale a fost oficiată Sfânta Liturghie Pontificală, la un altar din spatele acesteia era oficiată Sfânta Liturghie, pentru credincioșii de religie greco-catolică. Totodată, pe dealul din spatele bazilicii, mulți dintre credincioși au parcurs 'Drumul Crucii', în timp ce preoții lor oficiau slujbele religioase în limbile română, maghiară și germană. Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului s-a încheiat cu Sfânta Liturghie celebrată în limba română.
Tot cu ocazia acestei mari sărbători creștine, credincioșii au scormonit pământul pe dealul din spatele mănăstirii în căutarea unor semințe care, potrivit tradiției, ar fi 'lacrimile Maicii Domnului' și care se zice că ar avea puteri miraculoase și care nu s-ar găsi decât în această zi. Mănăstirea Maria-Radna se află la 35 km depărtare de municipiul Arad și circa 60 km de municipiul Timișoara, fiind unul dintre cele mai însemnate locuri de pelerinaj catolic din România.
Legenda spune că în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă, soția unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad, atinsă de această boală, le-a spus apropiaților, cu puțin timp înainte de a muri, că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul era un pelerinaj la Radna. Aceeași legendă spune că toți aceia care au ascultat-o și au făcut pelerinajul au scăpat de cumplita boală. Potrivit datelor istorice, prima mănăstire franciscană a fost înființată, la Lipova, în anul 1325, de călugări franciscani veniți din Bosnia. În anul 1520, a fost ridicată aici prima capelă și în 1626, mănăstirea a fost reînființată la Radna. În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obișnuit, o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa, din Bosnia, în anul 1668.
Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfințită în anul 1767 de episcopul Franz Anton Leopold conte Engl de Wagrain. Construită în stil baroc, biserica are o lungime de 63 m, o lățime de 16 m și o înălțime interioară de 21 m. Înălțimea exterioară, împreună cu turnurile care au fost supraînălțate în anul 1911, este de 67 m, ea dominând împrejurimile. În interior este păstrată și astăzi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, montată într-o ramă de argint care a fost confecționată între anii 1769 — 1771, la Viena, în atelierul bijutierului Joseph Moser. În anul 1820, pe icoană au fost aplicate două coroane din aur și pietre prețioase, o donație a cardinalului Alexander de Rudnay, a cărui inimă este păstrată în această bazilică, din anul 1821, conform Agerpres.
Biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul 'Maica Harurilor', în 1992. Liturghiile de duminică se oficiază în mod obișnuit, în limbile română, maghiară și germană. Clasificată ca monument istoric de grupa A în Lista Națională a Monumentelor Istorice din regiunea Vest, județul Arad, Mănăstirea Maria-Radna a făcut obiectul unui amplu proiect de reabilitare și renovare finalizat anul trecut. Valoarea investiției a depășit 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane a reprezentat o finanțare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timișoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, contribuția din bugetul național fiind de 4,5 milioane de lei.
Comentează