Premium
Un partid musulman a anunţat că va declanşa o acţiune legală pentru a schimba numele regiunii sârbe a Bosniei, înfuriind toate partidele sârbe din această ţară cu o situaţie volatilă şi determinând Uniunea Europeană să lanseze apeluri la calm, relatează joi Reuters preluată de Agerpres.
În virtutea acordurilor de pace de la Dayton din 1995 care au pus capăt războiului din Bosnia (1992-95), ţara este împărţită în două regiuni care se bucură de largă autonomie, Republica Sârbă dominată de sârbi şi Federaţia croato-musulmană dominată de bosniaci musulmani şi croaţi, legate prin intermediul unui guvern central slab.
Liderul SDA Bakir Izetbegovic a declarat că acţiunea în instanţă este un răspuns la "atacurile intensificate asupra Bosniei şi integrităţii sale" din partea liderului naţionalist sârb bosniac Milorad Dodik.
Dodik, care conduce partidul sârb SNSD, a considerat iniţiativa ca anticonstituţională şi a anunţat că sârbii îşi vor opri activitatea în cadrul guvernului central.
"Dacă acţiunea este acceptată, vom convoca o sesiune specială a Adunării Naţionale a Republicii Srpska, unde vom decide statutul viitor al RS", a adăugat Dodik după o întâlnire cu alţi politicieni sârbi. În prezent, el este reprezentantul sârb în preşedinţia colectivă interetnică a Bosniei, formată din trei membri.
La rândul său, delegaţia UE în Bosnia a difuzat un comunicat în care "cheamă toate partidele politice să se abţină de la manevre politice vizând distragerea atenţiei de la problemele reale cu care se confruntă Bosnia".
"Declaraţiile şi acţiunile polarizante (...) nu vor facilita formarea unor noi autorităţi într-un moment crucial pentru calea spre UE a ţării", se adaugă în comunicat.
Bosnia speră să devină candidat la UE în cursul acestui an.
Potrivit Înaltului reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia Valentin Inzko, contestarea numelui, "în mijlocul discuţiilor asupra formării guvernului, este iresponsabilă şi contraproductivă şi subminează în continuare încrederea între popoarele constituente şi reprezentanţii lor politici".
După alegerile parlamentare şi prezidenţiale din octombrie, o dispută între membrii preşedinţiei sârb, croat şi bosniac privind integrarea Bosniei în NATO a întârziat formarea guvernului central.
Membrii pro-NATO bosniac şi croat ai preşedinţiei refuză să aprobe candidatura lui Dodik pentru funcţia de prim-ministru dacă acesta nu promite sprijin pentru integrarea în NATO. Dar Dodik, pro-rus, se opune vehement.
