Premium
Importanţa unei ordonanţe militare reiese din situaţia care a generat emiterea acestui act, iar avocatul Andreea Lakatos a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că măsurile dintr-o ordonanţă militară sunt temporare, timp în care instanţele judecă doar cauzele urgente.
Românii care s-au săturat să iasă din casă doar cu declaraţia în mână sau cei cărora le e dor să iasă la cafeneaua preferată (acum închisă) şi intenţionează să meargă în faţa judecătorului pentru a suspenda ordonanţele militare, trebuie să știe că acest lucru nu este atât de simplu.
Avocatul Andreea Lakatos a explicat, pentru MEDIAFAX, ce înseamnă, din punct de vedere juridic, ordonanţa militară şi la ce trebuie să se aştepte un cetăţean care vrea să meargă în instanţă.
Citește și: De pe patul de spital, direct în politică! Un român vindecat de COVID-19 se implică în campania electorală
Reporter: Care este regimul juridic al unei ordonanţe militare şi ce o face atât de importantă?
Andreea Lakatos: Natura juridică a ordonanţei militare este aceea de act administrativ normativ emis pentru punerea în aplicare / executarea dispoziţiilor legale aplicabile în stare de urgenţă. Deci, ordonanţa militară este un act administrativ emis de o autoritatea a administraţiei publice centrale în temeiul unor dispoziţii legale (OUG nr. 1/1999 adoptată prin Legea nr. 453/2004) şi al prevederilor decretului prezidenţial privind instituirea stării de urgenţă (Decretul nr. 195/2020). Importanţa ordonanţei militare derivă tocmai din raporturile juridice care au generat-o. Astfel, daca nu ar fi fost instituita starea de urgenţă, nu am fi discutat acum despre ordonanţa militară. Potrivit prevederilor art.20 lit. n din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă ”Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă,(s.n. Decretul nr. 195/2020 ) autorităţile militare, precum şi celelalte autorităţi publice prevăzute la art. 7 alin. (1) au următoarele atribuţii şi răspunderi: să emită ordonanţe militare sau ordine, după caz”
Citește și: Atac devastator la președinte și la premier: Pentru cine lucrează regimul Orban-Iohannis?
Reporter: Cât de uşor - sau de dificil - poate fi contestată în instanţă o ordonanţă militară (sau articole din cuprinsul ei)?
Andreea Lakatos: Pentru a întelege cât de greu sau uşor poate fi contestată în instanţă ordonanţa militara trebuie să căutăm în primul rând să vedem în ce măsură ordonanţa militară, ca act administrativ normativ, se încadrează sau nu într-una dintre categoriile de acte exceptate de la controlul în contencios administrativ. Astfel, potrivit prevederilor art. 126 alin. 6 din Constituţie şi art. 5 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ (Legea 554/2004) sunt exceptate de la controlul pe calea contenciosului administrativ actele: a) care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi b) actele de comandament cu caracter militar. Potrivit art. 2 lit. lit. k şi l din Legea contenciosului administrativ, actele care privesc raporturile cu Parlamentul sunt acele acte emise de o autoritate publică, în realizarea atribuţiilor sale, prevăzute de Constituţie sau de o lege organică, în raporturile de natură politică cu Parlamentul, iar actele de comandament cu caracter militar sunt cele referitoare la problemele strict militare ale activităţii din cadrul forţelor armate, specifice organizării militare, care presupun dreptul comandanţilor de a da ordine subordonaţilor în aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de pace sau război ori, după caz, la îndeplinirea serviciului militar. Observam din definiţie că nu toate actele administrative ale armatei sunt acte de comandament cu caracter militar, ci doar acelea care presupun un drept de comandă militară efectivă. În continuare, pentru a întelege mai bine cât de uşor sau greu poate fi contestată ordonanţa militară precizăm faptul că, potrivit prevederilor art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ se prevede expres faptul că în litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de urgenţă nu sunt aplicabile prevederile art. 14 din aceeaşi lege, respectiv nu se poate solicita suspendarea executării actului administrativ vătămător până la pronunţarea instanţei de fond. Din analiza de mai sus rezultă că actele administrative emise pentru aplicarea stării de urgenţă nu pot fi suspendate de instanţa de contencios administrativ, însă instanţa poate verifica legalitatea respectivelor acte şi poate dispune anularea în tot sau în parte ori menţinerea acestora. În continuare însă ne lovim de faptul că toate aceste măsuri dispuse prin ordonanţa militară au un caracter temporar, cât timp este instituită strea de urgenţă. În această perioadă ştim bine însă, că instanţele de judecată nu soluţionează decât acele pricini urgente, şi cum ordonanţa de urgentă nu poate intra in discuţie, astfel cum am arătat mai sus, ne punem întrebarea legitimă la ce mai foloseste introducerea unei actiuni in instanţă după ce starea de urgentă a fost ridicată, cu atât mai mult cu cât potrivit prevederilor art. 23 din Legea contenciosului administrativ”. Hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Citește și: Curs BNR, 7 aprilie 2020. Creștere de ultim moment a euro! A trecut pragul de 4,83 de lei
Reporter: La ce şanse de succes ar trebui să se aştepte un justiţiabil atunci când decide să conteste în instanţă anumite prevederi dintr-o ordonanţă militară?
Andreea Lakatos: Nu aş vrea să-i dezamăgesc pe cei ce doresc să meargă în instanţă printr-un răspuns tranşant, cu atât mai mult cu cât frumuseţea dreptului rezidă în a găsi soluţii. Fiecare e liber să urmeze ce căi doreşte, la fel cum e liber să înţelegă la ce poate să se aştepte de la instanţele de judecată din explicaţiile de mai sus. Demersul pe care un justiţiabil îl poate face in acest moment, sau ulterior încetării stării de urgentă, nu ţine de legalitatea actului în sine ci de finalitatea acestuia. Închei prin a vă spune ca libertatea de a gândi şi a găsi soluţii este o libertate pe care nici o stare de urgenţă nu ţi-o poate limita sau lua.
