Premium
În aceste zile a apărut o carte care o să stârnească valuri. „Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri”, de Alexandru Petria, a fost publicată de „Alexandria Publishing House” și se poate cumpăra în exclusivitate din rețeaua națională Librăriile Alexandria. Iar online de aici.
Volumul este scris în totalitate pe un ton polemic puternic, frazarea este memorabilă, antrenantă și tratează probleme ale orânduirii omenești ocolite de majoritatea intelectualilor români, care sunt adepți ai corectitudinii politice și a altor idei primite de-a gata din zona polilor de influență cu cea mai mare amplitudine.
Autorul descrie mecanismele puterii în societate, cât și neajunsurile structurii societății, apoi vine cu propunerea unui nou mod de organizare statal, pe care l-a denumit „dignitism”, o cale nouă în filosofia și ideologia politică. Nu deconspir amănunte, vă las să le descoperiți.
Nonconformismul lui Alexandru Petria, un scriitor original, felul lui de-a merge împotriva curentului, te împinge să gândești, să conștientizezi, dacă n-ai făcut-o până acum la modul serios, că nimic din ce-i omenesc nu este neschimbabil, să decelezi fețele adevărului din discursurile propagandistice, să fii mai atent la derapajele care pot periclita libertatea.
Un fragment incitant din carte:
„Nu cumva să-i spui negrului negru.
Nu cumva să-i spui țiganului țigan.
Nu cumva să-i spui homosexualului homosexual.
Nu cumva să-i spui idiotului idiot.
Nu cumva să-i spui grasului gras, chelului chel, piticului pitic.
Nu cumva să te bucuri că ești alb, e nepermis.
Nu cumva să te bucuri că ești frumoasă, pocitele sunt scandalizate.
Nu cumva să-ți susții inteligența, că-s discriminați proștii.
Și ei sunt sensibili, nu vor ca tu să ieși din rând.
Nu cumva să-ți afirmi bărbăția sau feminitatea, nu se face.
Femeia are șansa să spună că e bărbat. Și invers. Când intri într- o toaletă publică, nu știi niciodată peste ce dai – un bărbos care se crede femeie sau naiba știe.
Nu cumva să-ți îmbraci băiețelul ca băieții, e incorect, posibil ca el să vrea în fetiță, este o alegere la orice vârstă.
Nu cumva să afirmi deschis că ești creștin, nu e în trend. E chiar o rușine, ești un înapoiat. Ascundeți crucile, eliminați-le și din fotografii.
Nu cumva să-ți admiri eroii, ei sunt personaje negative după logica vremurilor actuale.
Nu cumva să fii rațional, gânditul este un pericol pentru cei care învârt finanțele lumii.
Nu cumva să fii contra globalizării.
Nu cumva să spui adevărul. Adevărul este o insultă.
Nu cumva să fii om întreg, ci o arătare fără individualitate, supus, docil.
Așa ni se cere, asta se încearcă să ni se impună. Și-o să fim fericiți precum vidul.
Altfel, ești etichetat ca retrograd ori fascist.
Corectitudinea politică e pe cale să ne bulverseze iremediabil viețile, să ne denatureze firescul umanității.
Corectitudinea politică e pe cale să ne scârbească fiindcă umbrim pământul. (Manifest împotriva corectitudinii politice)”
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea, apărut la Alexandria Publishing House.
„Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri” este o carte care merită să stea în orice bibliotecă.
