Primul volum al trilogiei "Encyclopaedia Bannatica", semnat de mediul timişorean Adrian Bădescu, a fost lansat în a doua parte a săptămânii trecute, această primă parte cuprinzând istoria mileniului de la voievodul Glad, care stăpânea teritoriul de azi al Banatului în prima jumătate a secolului X, până la anul 1867, când provincia a devenit parte a regatului Ungariei, în cadrul monarhiei dualiste hasburgice.
Cele zece secole de istorie, inovaţie, spiritualitate şi identitate culturală a regiunii se concentrează în jurul a 110 personalităţi bănăţene, portretizate în acest prim volum al trilogiei, ale cărei următoare două volume, aflate în pregătire, vor ajunge cu tematica până în zilele noastre.
Otilia Hedeşan, profesor de Civilizaţie românească la Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) şi coordonatoare a Centrului de studii RHeA (Research Center for Heritage and Cultural Anthropology), a declarat, pentru AGERPRES, că deşi avem enciclopedii ale României, ale personalităţilor din diverse domenii sau chiar dicţionare ale literaturii din Banat, a lipsit până acum o astfel de enciclopedie a provinciei.
"Cred că una dintre cele mai importante contribuţii ale acestei enciclopedii este întreţeserea atâtor tipuri separate de enciclopedii, dar şi o discuţie despre ce poate însemna să fii bănăţean. (...). Cred că sunt prea puţin cunoscute majoritatea personalităţilor Banatului. În cazul unora dintre personalităţi, există o recunoaştere oficială, dar care nu este dublată de o cunoaştere a importanţei, a activităţii persoanei respective. Dacă eu caut pe Google Victor Vlad Delamarina, o să-mi apară o stradă sau o localitate cu acest nume, şcoli sau concursuri care poartă acest nume, dar nimic mai mult despre viaţa lui, care sunt contribuţiile sale la istoria noastră culturală. Avem în Timişoara licee care se numesc Loga, Lenau, Bartok, Dositei Obradovici - vorbim despre personalităţi care au dat direcţie, în timpurile lor, care au marcat paşi culturali extrem de importanţi înainte. Dar câte lucruri am putea spune despre fiecare dintre aceştia? Ce aduce nou această enciclopedie identităţii Banatului? În primul rând, ideea de deschideri multiple. Este o carte în care sunt puşi împreună scriitori de limbi diferite, artişti, oameni de ştiinţă, ingineri, militari, persoane care au fost implicate în activitatea politică dintr-o perioadă sau alta. Această multilateralitate este una dintre contribuţiile proiectului", a explicat, pentru AGERPRES, Otilia Hedeşan.
Cu toate că a muncit mai bine de şapte ani la elaborarea lucrării, cu cercetări în diverse instituţii, biblioteci şi arhive din fostul Banat istoric şi nu numai, autorul primei părţi a enciclopediei, medicul Adrian Bădescu, spune că avea această istorie "în subconştient", pornind de la poveştile transmise de bunicii şi străbunicii săi.
"Toate aceste personalităţi au avut un rol şi au pus o amprentă asupra Banatului; de la compozitori, precum un Iosif Ivanovici, cu 'Valurile Dunării' sau Ion Vidu, în zona spirituală, avem trei sfinţi ale căror nume sunt legate de Banat, precum Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, Sfântul Teodor (sârb) şi catolicul Gerard de Cenad, care au contribuit la creştinarea Banatului şi la educarea copiilor, pentru că au făcut şi şcoli. Sunt episcopi, precum Lonovici, care au deschis primele facultăţi de pe teritoriul României de astăzi. Dr. Dumitru Bagdasar a efectuat primele intervenţii neurochirurgicale, în condiţii improvizate, precare, în Spitalul din Jimbolia (1929-1931), vorbim despre Andrei Mocioni şi Vicenţiu Babeş, fondatori ai Academiei Române, Nicolaus Lenau, revendicat nu doar de români, ci şi de Austria în mod special, fiind considerat cel mai mare poet romantic austriac. Doamnele sunt mai puţin prezente în acest prim volum, dar vin puternic în volumul II (1867 - 1919)", a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Bădescu.
Ilustraţia volumului a fost asigurată de artistul vizual Sorin Bijan, care a creat, în cărbune, cele 110 portrete, unele, inexistente, după descrieri din cărţi cu poveşti, stampe, timbre.
Pentru el, acceptarea proiectului a fost ca o călătorie spirituală, aproape iniţiatică.
Cel mai dificil a fost primul personaj, Glad, pentru că au lipsit cu desăvârşire imagini originale sau monede bătute cu chipul său.
"A fost ca un urcuş spre Everest şi se pare că am ajuns, dacă cele 325 de personalităţi (câte cuprinde întreaga trilogie, n.r.) au fost desenate în doi ani. A fost o mare provocare, mai ales în cazul figurilor din primele secole. M-am folosit de experienţa mea de portretist, au fost momente în care a trebuit să-mi folosesc intuiţia, imaginaţia, chiar să improvizez. Nu a fost uşor, dar am stat de vorbă cu fiecare dintre personalităţi - ca şi cum ar fi trecut, pe rând, în cei doi ani, pe un scaun imaginar, înaintea mea (...) Cel mai greu de convins să-mi dezvăluie chipul a fost chiar primul, Glad, pentru că imaginile au lipsit. Era un desen imaginat de cineva pentru o copertă istorică şi recunosc că a fost cel mai dificil. A trebuit să îl fac în mai multe reprize şi abia din a treia încercare am reuşit să conturez un Glad care mie îmi pare că se potriveşte cu ce ştim despre Glad şi perioada aceea", a detaliat Sorin Bijan.
"Encyclopaedia Bannatica" constituie nu doar un instrument de cercetare, ci şi un act de recuperare a memoriei colective, o restituire necesară a moştenirii spirituale şi culturale a Banatului, potrivit lui Adrian Bădescu.
Comentează