Premium
Prim-ministrul din Burkina Faso a propus crearea unei 'federaţii' între ţara sa şi Mali, ambele confruntate cu violenţa jihadistă şi conduse de militari pucişti care au cerut plecarea soldaţilor francezi de pe teritoriile statelor lor, transmite joi AFP, potrivit Agerpres.
'Înaintaşii noştri au încercat grupări, precum Federaţia Mali, care, din nefericire, nu a durat. Însă ei au arătat calea', a adăugat el, cu referire la o tentativă efemeră de federaţie între Mali, Senegal, Burkina Faso şi Benin (1959-1960), când aceste foste colonii franceze au devenit independente.
'Acesta este un şantier pe care trebuie să încercăm să-l trasăm în perioada de tranziţie, pentru că, dacă politicienii revin la putere, ar fi dificil', a apreciat el.
Nu a fost raportată deocamdată nicio reacţie din partea autorităţilor din Mali la ideea unei federaţii.
Marţi, prim-ministrul Choguel Kokalla Maiga l-a încurajat pe omologul său să urmeze exemplul ţării sale, repetând principiile după care se conduce junta din Mali: apărarea suveranităţii, libertatea de a-şi alege partenerii externi şi interesele naţionale.
Coloneii care au preluat puterea în Mali în 2020 s-au îndepărtat de Franţa şi partenerii săi şi s-au îndreptat spre Rusia.
Ei au făcut apel la grupul paramilitar privat rus Wagner, acuzat cu regularitate de abuzuri, spun occidentali şi unele organizaţii. Junta din Mali dezminte şi vorbeşte despre o cooperare militară de la stat la stat cu Rusia.
'Unul din motivele care explică vizita mea în Mali este acela că noi am constatat că, multă vreme, am pierdut timpul uitându-ne în altă parte, în vreme ce, adesea, soluţiile sunt chiar lângă noi', a spus premierul din Burkina Faso, afirmând că 'revoluţia adevărată' dusă de Mali din 2020 i-a 'inspirat' pe noii conducători ai ţării sale.
'Mali este un mare producător de bumbac, de şeptel şi de aur. Burkina Faso produce de asemenea bumbac, şeptel, aur. Atât timp cât fiecare va privi în altă direcţie, nu vom conta prea mult, dar, dacă am pune la un loc producţia de bumbac, de aur şi şeptel din Mali şi din Burkina Faso, am deveni o putere', a subliniat el.
Burkina Faso, scena a două lovituri de stat militare în 2022, este prinsă din 2015 în spirala violenţelor jihadiste apărute în Mali cu câţiva ani mai devreme şi care s-au extins dincolo de frontierele ţării.
Noua putere, condusă de căpitanul Ibrahim Traoré, a cerut recent plecarea celor 400 de soldaţi francezi din forţele speciale ale operaţiunii Sabre, având baza la Ouagadougou.
