O nouă tentativă masivă a migranţilor de a pătrunde în enclava spaniolă Melilla a fost respinsă

O nouă tentativă masivă a migranţilor de a pătrunde în enclava spaniolă Melilla, din nordul Marocului, a avut loc vineri dimineaţă, dar grupul de 'peste 1.000 de persoane' nu a reuşit să treacă gardul înalt care protejează enclava, a anunţat ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, transmite AFP.

'În această dimineaţă, a avut loc o altă tentativă de a escalada gardul în Mellila din partea unui grup de peste 1.000 de persoane', 'dar pătrunderea a fost evitată' datorită acţiunii forţelor de ordine spaniole şi marocane, a declarat ministrul în faţa presei, potrivit Agerpres.ro.

'Colaborarea cu jandarmeria marocană este totală, perfectă', a dat el asigurări, după ce în luna mai Madridul acuzase Rabatul de 'agresiune' şi 'şantaj' după pătrunderea a mai mult de 1.000 de migranţi, în majoritatea lor marocani, în cealaltă enclavă spaniolă, Ceuta, datorită unei relaxări a controalelor de partea marocană.

Miercuri, în jur de 2.500 de migranţi au încercat să intre în Melilla, în cea mai masivă tentativă de acest fel înregistrată până acum, potrivit autorităţilor. A doua zi, 1.200 de migranţi au făcut o nouă tentativă.

În total, în două zile, 871 migranţi au reuşit să pătrundă în Melilla, faţă de 1.092 în întreg anul 2021.

Ministrul Grande-Marlaska a afirmat că aceşti migranţi au făcut dovada unei 'violenţe neutilizate niciodată' până acum.

Deşi Madridul laudă colaborarea cu Rabat, o sursă din forţele de ordine spaniole a evocat pentru AFP o posibilă 'presiune' a Marocului, remarcând că este 'foarte ciudat că 2.500 migranţi se îndreaptă (spre gardul de protecţie dinspre Maroc) fără să li se opună nicio rezistenţă până la sosirea' la gard.

Melilla şi Ceuta sunt singurele frontiere terestre ale UE pe continentul african şi fac cu regularitate obiectul unor tentative de pătrundere a migranţilor care încearcă să ajungă în Europa.

În luna mai, criza din Ceuta a avut loc într-un context de tensiuni diplomatice majore între Madrid şi Rabat, provocate de primirea în Spania, pentru tratament împotriva COVID-19, a liderul Frontului Polisario (mişcarea de independenţă din Sahara Occidentală), Brahim Ghali, inamic declarat al autorităţilor marocane.

Chiar dacă tensiunile s-au atenuat între timp, ele nu au luat sfârşit. Ambasadoarea Marocului în Spania, rechemată în mai pentru consultări, încă nu a revenit la Madrid.