Mai mult de 600 de persoane care aveau o floră intestinală cu mai puține bacterii producătoare de butirat au dezvoltat o infecţie gravă, aceasta ducând în unele cazuri la deces. Concluzia aparține cercetătorilor de la Centrul Medical Universitar din Amsterdam şi de la Universitatea din Turku, Finlanda, care au urmărit mai mult de 10.000 de persoane timp de 6 ani, relatează News.ro.
Cele 602 persoane care au fost spitalizate din cauza unei infecţii au arătat la începutul studiului că aveau în microbiomul lor mai puţine bacterii producătoare de butirat. Butiratul este un mic acid gras despre care se ştie că are un impact pozitiv asupra sistemului imunitar al şoarecilor. De asemenea, s-a observat anterior că persoanele cu infecţii grave au mai puţine bacterii de acest tip.
„Nu ştiam dacă această floră intestinală mai puţin sănătoasă se datorează infecţiei acute şi tratamentului sau dacă aceşti indivizi au avut dintotdeauna mai puţine bacterii producătoare de butirat în microbiomul lor”, spune doctorandul Bob Kullberg. Studiul răspunde acum la această întrebare de tip „oul sau găina”, spune el.
Cercetătorii au vrut să afle dacă, la fel ca la şoareci, butiratul are un efect benefic asupra sistemului imunitar şi la oameni. Studiul a analizat probe de scaun de la peste 10.000 de persoane (6.000 din cohorta finlandeză FINRISKI şi peste 4.000 de participanţi olandezi din cohorta HELIUS). În cadrul studiului, cercetătorii au analizat 16 bacterii care produc butirat drogând fermentarea fibrelor alimentare. Oamenii nu pot digera fibrele fără ajutorul acestor bacterii.
Cei 602 pacienţi care au fost spitalizaţi în timpul studiului de urmărire de 6 ani aveau semnificativ mai puţine asemenea bacterii producătoare de butirat în intestinul lor, comparativ cu restul persoanelor din cele două cohorte. Cercetătorii au observat că la persoanele care au cu 10% mai multe bacterii de acest tip în intestin, şansele de a face o infecţie scad cu până la 15-25%.
În acest fel, microbiomul pare implicat în infecţiile din afara intestinului, cum ar fi infecţiile pulmonare şi ale vezicii urinare.
Întrebări fără răspuns
Analizele au luat în considerare factori precum vârsta, istoricul utilizării antibioticelor şi bolile de bază care influenţează compoziţia microbiotei intestinale şi riscul de infecţie.
Rămân în continuare câteva întrebări fără răspuns, cum ar fi, de ce un individ are mai multe bacterii producătoare de butirat decât altul, şi dacă se poate face ceva pentru a introduce aceste bacterii în intestine.
„Este nevoie de cercetări ulterioare pentru a afla cum putem creşte cantitatea de butirat cu ajutorul dietei sau al probioticelor, pentru a preveni infecţiile grave”, spune cercetătorul şi profesorul Joost Wiersinga, care a condus studiul, într-un comunicat al Amsterdam UMC.
Comentează