Reprezentanţii Platformei România 100 susţin că rectificarea bugetară "sacrifică" dezvoltarea economică a ţării, arată "dificultăţi mari" pentru plata salariilor şi pensiilor şi creşte "povara fiscală" a firmelor şi angajaţilor.
Vezi și: Schimbări importante în bugetul Capitalei. Mai multe obiective strategice finanțate: Aer condiționat în tramvaie, utilaje de topit zăpada
Potrivit sursei citate, majorarea deficitului prin creşterea cheltuielilor "mult" peste veniturile previzionate duce la îndatorarea României într-un ritm "accelerat" în condiţii de creştere economică, "o politică falimentară pe termen lung".
"Guvernul Tudose recunoaşte explicit în nota de fundamentare a proiectului legislativ că banii alocaţi la începutul anului erau insuficienţi plăţii pensiilor până în luna decembrie. 'Nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecinţe neachitarea integrală şi la timp a pensiilor din sistemul public de pensii în anul 2017, element ce vizează interesul general public şi constituie situaţie de urgenţă'. Vedem astfel cum coaliţia de guvernare duce o politică riscantă care poate duce la întârzieri în plata pensiilor aşa cum a dus deja la întârzieri de plată a salariilor şi soldelor pentru personalul din armată. De asemenea, Platforma România 100 atrage atenţia că până la sfârşitul anului multe spitale vor avea grave probleme financiare şi vor ajunge în imposibilitatea de a plăti salarii din alocările insuficiente aşa cum sunt indicate în proiectul de rectificare", se mai arată în comunicat.
Vezi și: SURSE - Bătălie între polii de putere din PSD din cauza noului ministru al Apărării
Reprezentanţii platformei susţin totodată că rectificarea propusă de Guvernul PSD-ALDE ar avea următoarele consecinţe: majorează deficitul bugetar nominal ca urmare a creşterii cheltuielilor peste creşterea veniturilor, reduce banii alocaţi investiţiilor din fonduri publice cu cel puţin 1,6 miliarde de lei pe bugetul de stat (şcoli, spitale, autostrăzi), reduce veniturile din fonduri europene cu circa 5 miliarde de lei, perpetuează "minciuna" privind absorbţia fondurilor europene, prin păstrarea în veniturile din fonduri UE a peste 12 miliarde de lei reprezentând subvenţiile către agricultură, incluse "în premieră" în bugetul de stat, "pentru a masca eşecul absorbţiei fondurilor de coeziune".