Psihiatrul Gabriel Diaconu s-a simțit dator să-i dea replica lui Alexandru Cumpănașu, după o discuție telefonică în contradictoriu, la un post de televiziune, încheiat cu un telefon „închis în nas”. Potrivit lui Diaconu, Cumpănașu s-a înfuriat că se insistă prea mult pe drepturile lui Dincă, motiv pentru care a ieșit din discuție, brusc, fără să mai asculte argumentele.
„După o intersecție scurtă, dar descumpănitoare contradicție cu Alexandru Cumpănașu într-o discuție live, astăzi, la Antena 3, mă văd obligat să clarific poziția mea privind persoana lui Gheorghe Dincă.
Deocamdată, oficial, Dincă este principalul suspect aflat în custodia autorităților privind moartea Alexandrei Măceșanu, respectiv Luiza Melencu. El a mărturisit faptele, ancheta e în fază de probatoriu, urmează rechizitoriul, expertizele și apoi trimiterea în judecată. Legal, Dincă va putea fi numit ”vinovat” de uciderea celor două abia după pronunțarea unei sentințe judecătorești, definitivă și irevocabilă.
Sunt unul din psihiatrii afiliați WPA (Asociația Mondială de Psihiatrie) care a condus, vreme de mai mulți ani, una din secțiunile acestei organizații, privind drepturile omului, anume Secțiunea privind consecințele torturii, abuzului, și tratamentelor crude ori inumane.
Ca expert, am fost chemat nu o singură dată să vorbesc despre drepturile victimelor. Am publicat în domeniul acesta. Cel mai curând am colaborat la redactarea unui Ghid European de bune practici privind drepturile cuvenite femeilor victime ale violenței domestice, fie că e prin viol, abuz fizic, trafic de persoane etc.
Citește și: EXCLUSIV Reclamă halucinantă: ‘Monstrul din Caracal ne-a omorât prețurile’
Sunt psiho-traumatolog. Asta înseamnă că sunt obișnuit să tratez persoane care au fost profund marcate de adversitate.
Acestea fiind spuse, insist că într-un stat de drept rolul dintre agresor, și victimă, nu trebuie vreodată inversat. Legea nu trebuie niciodată să victimizeze agresorul. Altfel nu mai e lege.
Oricât de odioasă fapta, câtă vreme ne vrem o țară civilizată, lăsăm la îndemâna justiției judecarea, și condamnarea unui criminal. Mi-e teamă că domnul Cumpănașu, din motive cunoscute doar dânsului, caută un alt fel de dreptate, cu care nu pot fi de acord.
De ce are Gheorghe Dincă drepturi? Și de ce e important să vorbim de ele?
Citește și: Klaus Iohannis a semnat! El este noul ministru interimar al Educației
În primul rând pentru că justiția nu e infailibilă. Și un malpraxis al actului de justiție, fie în faza de anchetă, fie în documentarea rechizitoriului, fie în generarea de probe, face ca procesul lui Dincă să devină nul, de drept. Regula jocului este că dacă o persoană nu beneficiază de un proces corect, și echitabil, intră sub incidența articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stipulează, negru pe alb, că ORICE persoană are dreptul la o dreaptă judecată. Articolul 7, mai mult, interzice echivoc pedeapsa fără judecată, a oricărei persoane.
Domnul Cumpănașu, din câte am înțeles, este activ în zona societății civile privind construcția democrației. Trebuie că e familiarizat cu diferența dintre dreptate, și justiție. Emoțional, interpersonal, vor fi unii care cred că actul de justiție captează doar o parte din dimensiunea dreptății. Că în timp ce victimele sunt în mormânt, sau dispărute, criminalul - ce ironie - mai are parte și de drepturi. Unde e dreptatea în asta?
Citește și: Mama Luizei, apel către autorități:Vreau să fiu și eu contactată, să știm și noi ce se întâmplă
Și nu e dreptate, dacă te gândești doar că justiția e despre pedeapsă. Dar justiția nu e doar despre pedeapsă. E despre noi, noi majoritatea, care am agreat legi, care am construit mecanisme, democratic, să observăm actul de justiție până la capăt, în ciuda impulsurilor și emoției. Până acum vreo 10 mii de ani, dar și după aia, oamenii au văzut ce se întâmplă când dreptatea și-o face fiecare după capul lui. În organizări primitive de lege, Dincă ar fi fost schingiuit, torturat, omorât încet, cu aplicarea de maximă suferință, încât sufletele victimelor să fie răzbunate. Și mai recent, pentru fapte ca cele săvârșite de el, în anumite societăți decizia este condamnarea la moarte, fără proces.
Doar că justiția nu a început, și nu se termină cu Dincă.
Citește și: Gheorghe Dincă face noi declarații! Luiza ar fi acceptat să facă sex cu el în schimbul unei sume de bani
Marcel Țundrea, spre exemplu, a fost condamnat, în 1992, pentru uciderea și violarea unei minore de 14 ani, în virtutea unei declarații date de un martor, și pentru că avea aceeași grupă de sânge cu sângele găsit la locul crimei. Doar că Țundrea era nevinovat. Analiza ADN, 12 ani mai târziu, l-a exonerat. Țundrea, dacă trăiam în lumea domnului Cumpănașu, ar fi avut o soartă sensibil mai rea.
Mihai Moldoveanu, conchide o decizie a CEDO (ECHR), a făcut pe nedrept 16 ani de închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o. El a fost ținut în detenție săptămâni, incomunicado, fără să aibă acces la apărare, fără să i se comunice fapta pentru care era învinuit. Moldoveanu, în lumea domnului Cumpănașu, ar fi avut o soartă sensibil mai rea. Mai recent, Constantin Mornea a fost acuzat de uciderea unui vecin, în baza unor declarații ulterior dovedite a fi mincinoase. Fără o etică a anchetei penale, Mornea ar fi ajuns la închisoare.
Multe tone de cerneală au curs pe marginea faptului că, în varii instituții, ”penaliada” a inclus ”fabricarea de dosare”, într-un regretabil malpraxis de justiție, o perversiune a legii până la urmă. Nu poți ține două registre de etică și morală. Dacă putem vorbi de ”condamnări pe nedrept”, trebuie să păstrăm aceleași repere și pentru oameni precum Gheorghe Dincă. Despre el propunem că ar fi afectat un număr de vieți. Dar alții, în alte feluri, poate au afectat mii, sau zeci de mii. Și nu ne-am dus cu topoarele după ei. Iar unii sunt încă în libertate. Pentru că justiție.
Acest caz poate reabilita, într-o bună măsură, relația dintre cetățean, și ce-ar trebui să reprezinte justiția. Dacă poate fi probată neglijența poliției în cazul lui Dincă, cei neglijenți ar trebui tratați drept complici la crimă, cu sau fără prevedere. Dacă o ”lege Alexandra” privind pedepsele pentru anumite fapte capătă contur, ea va trebui să urmeze circuitul obișnuit. Dar dacă această lege va fi în cheia retorică acreditată de domnul Cumpănașu, om mai vorbi atunci”, a explicat medicul Gabriel Diaconu.
Comentează