Premium
Fostul ministru al justiţiei Raluca Prună postează pe pagina de Facebook un mesaj cel puţin nepotrivit în contextul mitingului diasporei de azi: „Nu stiu cine a ales ziua de 10 august. In 1792, “les sans-cullotes” luau cu asalt Palatul din Tuileries. Orice asemanare (simbolic vorbind) cu realitatea e absolut întâmplătoare.”
Evenimentul evocat de fostul ministru se referă la ziua de 10 august 1792, zi decisivă pentru Revoluția Franceză. Această zi revoluționară a consemnat prăbușirea monarhiei constituționale. Pregătirea sa este prea complexă pentru ca responsabilitatea sa să poată fi atribuită unei singure persoane sau facțiuni. Această insurecție și consecințele ei sunt denumite de istoricii Revoluției Franceze prin sintagma „10 august”; alte denumiri sunt „ziua de 10 august”, „căderea palatului Tuileries”, „insurecția din 10 august” sau „masacrul din 10 august”.
Acesta a fost și începutul primei Terori (Teroarea iacobină (5 septembrie 1793 – 28 iulie 1794) al cărei punct culminant au fost masacrele din septembrie. Perioada, cea mai violentă din timpul Revoluției franceze, a fost pornită de conflictul mereu mocnit dintre girondini și iacobini, fiind marcată de executarea în masă a "dușmanilor revoluției." Deși numere exacte nu sunt cunoscute, numărul celor executați fusese de ordinul a zeci de mii la nivelul întregii țări, dintre care 16.594 per total (și 2.639 doar în Paris) au fost ghilotinați, și un alt număr de circa 25.000 au fost uciși în execuții sumare de-a lungul Franței.
