România se laudă cu un număr record de studenți care se înscriu la licență și apoi renunță. Ponderea studenţilor care se înscriu pentru prima dată la programe de licenţă şi care abandonează după primul an este mai mare în România cu opt procente decât media OCDE, fiind de 21% faţă de 13%, se arată în raportul Education at a Glance (EaG 2025), editat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi prezentat marţi, conform News.ro.
Raportul notează că, în ţările OCDE, cele mai populare două domenii de studiu sunt ştiinţa, tehnologia, ingineria şi matematica (STEM) şi afacerile, administraţia şi dreptul, fiecare reprezentând 23% dintre absolvenţii de licenţă sau programe echivalente. Acestea sunt urmate îndeaproape de domeniul larg al artelor şi ştiinţelor umaniste, ştiinţelor sociale, jurnalismului şi informaţiei, cu 22% dintre absolvenţi. În România, 31% dintre studenţii de licenţă absolvă un domeniu STEM, 29% afaceri, administraţie şi drept, iar 19% arte şi ştiinţe umane, ştiinţe sociale, jurnalism şi informatică.
Rata de promovare e mai mare în țările OCDE
”Ratele de finalizare reflectă ponderea noilor înscrişi la programele de licenţă care obţin cu succes o diplomă de învăţământ superior în termenele specificate. Aceste rate rămân scăzute în majoritatea ţărilor OCDE. În România, 62% dintre noii înscrişi finalizează studiile de licenţă în durata teoretică a programului. Acest procent creşte la 65% la un an după data prevăzută pentru finalizarea studiilor şi la 66% la trei ani după aceea. În comparaţie, rata medie de finalizare a studiilor în ţările OCDE este de 43% în durata teoretică, crescând la 59% după un an suplimentar şi la 70% după trei ani”, se arată în raport.
Documentul OCDE mai adaugă faptul că în toate ţările, femeile care încep programe de licenţă au mai multe şanse decât colegii lor bărbaţi să îşi finalizeze cu succes studiile superioare în termen de trei ani de la sfârşitul teoretic al programului. În România, diferenţa între sexe este de 13 puncte procentuale (70% pentru femei faţă de 57% pentru bărbaţi), ceea ce este similar cu media OCDE de 12 puncte procentuale.
”Ratele de finalizare variază în funcţie de domeniul de studiu. În medie, în ţările OCDE, doar 58% dintre noii studenţi înscrişi la programe de licenţă în domeniile STEM au absolvit la acest nivel în acelaşi domeniu în termen de trei ani de la sfârşitul prevăzut al studiilor. Ratele de finalizare în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale sunt semnificativ mai ridicate, de 74%. În România, ratele de finalizare în domeniul STEM sunt de 66%, mai mici decât cele din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale, de 73%”, a mai transmis sursa citată.
Raportul OCDE explică şi de ce studenţii abandonează studiile în primul an universitar
”Studenţii care nu finalizează studiile superioare pot abandona studiile în diferite etape. Ratele ridicate de abandon în primul an pot indica o neconcordanţă între aşteptările studenţilor şi conţinutul sau cerinţele programelor lor, reflectând posibil o lipsă de orientare profesională pentru viitorii studenţi sau un sprijin insuficient pentru noii studenţi. În România, ponderea studenţilor care se înscriu pentru prima dată la programe de licenţă şi care abandonează după primul an este mai mare decât media OCDE, fiind de 21% (faţă de 13%), se mai arată în raportul OCDE.
Cheltuielile cu școlile au explodat în România
Raportul Education at a Glance (EaG 2025), editat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că, în perioada 2015 – 2022, cheltuielile publice la nivelul învăţământului preşcolar din România au crescut cu 36,7%, iar acest lucru s-a întâmplat în ciuda unei scăderi a numărului de copii înscrişi cu aproape trei procente.
Raportul ”Education at a Glance 2025” subliniază că, la fel ca în majoritatea celorlalte ţări, cheltuielile publice în România sunt mai mari la nivelul terţiar, inclusiv cercetarea şi dezvoltarea (C&D), decât la nivelurile primar şi postsecundar non-terţiar. Cheltuielile publice în România se ridică la 10.329 dolari per student terţiar, comparativ cu media OCDE de 15.102 de dolari.
”O mare parte din disparitatea cheltuielilor pe student între ţările OCDE, ţările partenere şi ţările candidate la aderare reflectă diferenţele dintre nivelurile veniturilor naţionale. Atunci când cheltuielile sunt măsurate ca procent din PIB, diferenţele între ţări tind să fie mai mici, variind între 2,5 % şi 6,9 % din PIB. În România, investiţiile în educaţie la nivel primar şi terţiar se ridică la 2,5 % din PIB, ceea ce este sub media OCDE de 4,7 % conform acestui indicator”, se arată în raportul OCDE.
Acesta mai precizează că guvernele sunt principala sursă de finanţare a Educaţiei în toate ţările OCDE, în special pentru nivelurile acoperite de învăţământul obligatoriu. În România, guvernele asigură 96,5% din finanţarea totală pentru învăţământul primar, secundar şi postsecundar non-terţiar (înainte de transferurile către sectorul privat), ceea ce este peste media OCDE de 90,1%.
La nivelurile preşcolar şi terţiar, finanţarea privată joacă adesea un rol mai important. În România, 98,7% din finanţarea învăţământului preşcolar (după transferuri) şi 90% din finanţarea învăţământului terţiar (înainte de transferuri) provin din surse publice, comparativ cu mediile OCDE de 85,6% şi, respectiv, 71,9%.
”Deşi cheltuielile pe elev de la nivelul primar la cel terţiar au crescut în medie în ţările OCDE între 2015 şi 2022 în termeni reali (de la 11 955 USD la 13 210 USD), cheltuielile guvernamentale pentru educaţie au scăzut în termeni relativi de la 10,9 % din bugetele publice la 10,1 %. Acest lucru sugerează că prioritatea relativă acordată educaţiei în cheltuielile publice globale a scăzut în întreaga OCDE. În România, cheltuielile pe elev au crescut de la 4 761 USD la 6 220 USD, în timp ce ponderea alocată educaţiei a scăzut de la 6,6 % din bugetele publice la 6,3 % în această perioadă”, a preciza sursa citată.
Comentează