CCR a respins obiecțiile formulate de AUR și SOS România legat de legea care reglementează statulul deputaților și senatorilor.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor şi S.O.S. România şi de senatori aparținând Grupului parlamentar ale Alianței pentru Unirea Românilor şi a constatat că Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.
Rezumat
Curtea Constituțională a statuat că legea criticată nu contravine exigențelor constituționale impuse de respectarea principiului legalității în elaborarea actelor normative (art.1 alin.5 din Constituție) și avizarea de către Consiliul Legislativ (art.79).
Prin conținutul său normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) la Parlament, ea nu contravine principiilor separației puterilor în stat (art.1 alin.4) și nici egalității în drepturi (art.16). De asemenea, ea nu încalcă cerințele constituționale privind calitatea legii (art.1 alin.5) și nici caracterul oficial al limbii române (art.13) și nu contravine dispozițiilor din Constituție privind rolul Parlamentului (art.61) și mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor (art.69).
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit respectarea normelor de tehnică legislativă în elaborarea expunerii de motive a propunerii legislative, a dispozițiilor constituționale privind avizul Consiliului Legislativ şi a procedurii de adoptare a legii Curtea a constatat, în esență, că:
modificările operate prin legea criticată se reflectă în conținutul expunerii de motive;
Consiliul Legislativ a comunicat avizul său favorabil, iar în forma legii au fost preluate unele observații cuprinse în aviz;
aspectele privind încălcarea termenelor în procedura de adoptare a legii vizează aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanță constituțională, în timp ce dezbaterea liberă a soluțiilor legislative și schimbul de idei în Parlament, ca bază a democrației, nu au fost afectate.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- statutul juridic specific al deputaților și senatorilor nu justifică, per se, o diferență de tratament juridic în raport cu celelalte categorii de persoane cărora li se aplică regulile privind transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice;
- reglementarea RUTI la Parlament, sub forma unei platforme publice, accesibilă online, prin intermediul căreia deputații și senatorii publică informații referitoare la întâlnirile dintre aceștia și persoanele terțe, care își manifestă, din proprie inițiativă, interesul pentru o inițiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, reflectă flexibilitate în redactarea unor norme suple, fără a afecta exigențele constituționale de claritate a legii și caracterul oficial al limbii române;
- stabilirea obligațiilor deputaților și senatorilor de a se înregistra în RUTI şi de a publica informații referitoare întâlnirile cu persoanele terțe în legătură cu o inițiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, nu alterează rolul fundamental al parlamentarilor de a fi în serviciul poporului, concretizat la nivelul legii criticate inclusiv prin instituirea obligației menținerii unui dialog deschis şi echitabil cu cetățenii, respectiv cu persoanele terțe, pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar.
Comentează