ONU se confruntă cu o dublă provocare pentru cei 110.000 de militari ai săi, angajaţi în 15 operaţiuni de pace în lume: să-i protejeze de pandemia COVID-19 şi, mai ales, să evite ca ţările din care fac parte aceştia să-şi retragă contingentele, transmite AFP, conform agerpres.ro.
Una dintre temeri este "un efect de debandadă", căci unele ţări "pot avea îngrijorarea legitimă de a spune 'eu nu rămân în acest loc' sau 'eu nu-mi las oamenii pe teren pentru că dacă sunt contaminaţi, nu vor putea fi îngrijiţi', rezumă un diplomat pentru AFP, sub rezerva anonimatului.
Anticipând sosirea virusului în ţările unde este în curs o operaţiune de pace şi pentru a nu contribui la propagarea sa, ONU a îngheţat din 6 martie rotaţia Căştilor albastre în unele ţări, decizie extinsă luni până la 30 iunie şi care se aplică de acum tuturor contingentelor.
În lume, punerea în carantină a oricărei persoane identificate pozitiv cu noul coronavirus a fost de asemenea angajată de mai multe săptămâni în taberele care adăpostesc Căştile albastre.
Măsuri de precauţie au fost luate şi pentru patrule, pentru ca "militarii să nu se contamineze între ei şi să nu contamineze nici populaţiile", s-a indicat la sediul ONU, unde nu a fost uitată contaminarea cu holeră a populaţiei haitiene (circa 10.000 de morţi începând din 2010) de către militari nepalezi.
În afara luptei împotriva COVID-19 şi, în timp ce Africa, unde sunt concentrate mai multe misiuni de pace - Mali, Africa Centrală, Sudanul de Sud, Darfur, Republica Democrată Congo ... - aşteaptă în săptămânile următoare să fie într-adevăr lovită de pandemie, miza pentru ONU este mai ales menţinerea păcii, comentează AFP.
Măsurile împotriva maladiei "au un impact asupra operaţiunilor", admite un diplomat sub acoperirea anonimatului. Or, ele trebuie continuate acolo unde retragerea Căştilor albastre ar duce la o "catastrofă totală", întăreşte un alt diplomat, tot sub rezerva anonimatului.
În această logică, secretarul general al ONU a cerut din 23 martie o "încetare a focului mondială şi imediată" în ţările în care se desfăşoară un conflict, dar concretizarea acestui îndemn pe teren întârzie să se arate. Pledoaria sa este de asemenea un demers implicit pentru ţările contributoare de a nu-şi retrage trupele.
Uniunea Europeană, importantă sursă de poliţişti şi militari, a sprijinit marţi această menţinere a trupelor în misiuni de pace, promiţând să nu le retragă pe ale sale.
"Am vrea să subliniem că în pofida presiunii pe care o exercită pandemia asupra sistemelor noastre, rămânem angajaţi mai mult ca oricând în acţiunea Căştilor albastre în toată lumea", subliniază astfel un mesaj adresat şefului ONU.
"Misiunile de pace ale Naţiunilor Unite (...) trebuie să fie în măsură de a-şi continua activităţile în sprijinul ţărilor gazdă în această perioadă deosebit de dificilă", apreciază de asemenea UE.
Unii diplomaţi acreditaţi la ONU vor să creadă într-un răspuns african la adresa pandemiei care ar putea "să surprindă" Occidentul şi să faciliteze menţinerea Căştilor albastre.
"Ţările africane sunt mult mai pregătite psihologic şi în termenii sistemelor sanitare faţă de epidemii", notează o sursă diplomatică europeană, evocând Ebola şi epidemia severă de rujeolă care afectează în prezent RDCongo.
În Occident, "omul a devenit suficient, pretenţios", ceea ce explică "descumpănirea sa şi mai mare când se confruntă cu o criză precum cea de acum", remarcă un diplomat african.
"Africanii sunt mai puternici în termeni de rezistenţă mentală, au simţul efemerului, credinţa în Divinitate, fie că este Dumnezeul musulman sau Dumnezeul creştin, şi aceasta va fi forţa lor", opinează el, exprimându-şi satisfacţia de asemenea pentru "solidaritate mult mai dezvoltată" pe continentul african decât în lumea occidentală.
Comentează