Spectacolul ''Operaţiunea 'Petarda''', în regia Catincăi Drăgănescu, va fi prezentat, vineri, în avanpremieră, la Sala ''George Constantin'' a Teatrului Nottara, informează site-ul instituţiei.
Din distribuţie fac parte Ioana Calotă, Sorina Ştefănescu, Isabela Neamţu, Ion Grosu, Alexandru Mike Gheorghiu, Vlad Bălan şi Vladimir Purdel, informează Agerpres.
Un eveniment neaşteptat tulbură ritmul anost şi auster al vieţii de zi cu zi a unor muncitori de la Combinatul Poligrafic Casa Scânteii, de la finalul anilor '80. Aceeaşi veste electrocutează organele de miliţie şi securitate. La 5 dimineaţa, înainte ca lucrătorii să intre în tură, un bărbat neidentificat incendiază arcul de placaj din faţa Expoziţiei Naţionale, pe care era scris "Epoca Ceauşescu - Epoca de Aur a României". Incidentul este urmat de o serie de provocări din ce în ce mai vizibile, iar organele de ordine, suspectând că ar putea fi vorba despre un act de terorism, declanşează o anchetă şi deschid ceea ce a rămas în istorie ca dosarul Operaţiunea "Petarda", se arată în sinopsisul spectacolului.
Inspirată de un caz real, cel al disidentului Valentin Hurduc, povestea imaginată de Catinca Drăgănescu, reconstruieşte - prin situaţii cărora nu le lipsesc nici ironia, nici umorul negru, prin dialoguri ce surprind cu fidelitate limbajul de lemn al epocii - atmosfera de dinaintea căderii comunismului. Spectacolul ironizează subtil regimul şi structurile sale, punctează starea de nemulţumire şi de frică în care trăiau oamenii, scoţând totodată în evidenţă fabulosul unui om obişnuit care riscă totul pentru a semnala absurdul din jur şi "a face spectacol". Este o poveste inedită, cu personaje vii, comice şi dramatice în acelaşi timp, înduioşătoare prin fragilitatea lor în faţa sistemului, dialoguri spumoase, cu replici tăioase, aluzive, cu subînţelesuri, ce conţin în ele o întreagă lume forţată la cenzură şi autocenzură.
Operaţiunea "Petarda" nu este atât o poveste despre comunism, cât despre absurd, despre curaj versus laşitate, despre cei ce şi-au păstrat conştiinţa trează şi mai ales despre istoria pierdută sau mistificată a omului simplu într-o lume care-şi neagă trecutul, precizează sursa citată.
Comentează