DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Opinie: Cum au contribuit americanii la nașterea Statului Islamic

statul islamic

Jurnalistul Cristian Unteanu analizează, într-un editorial din  cotidianul Adevărul, o serie de documente făcute publice de Judicial Watch, un grup conservator care se ocupă de analiza politicilor guvernamentale, dezvăluind, astfel, cine a stat în spatele  jocurilor care au dus la apariția a ceea ce înseamnă azi Organizația Statului Islamic și a structurilor sale aferente.

Adevărul:

Vă invit să citiţi, în premieră pentru România, un document care vă va surprinde şi, sper, vă va oferi un subiect de meditaţie. Este vorba despre descrierea unei operaţiuni clasice de tip „false flag“, concepută de militarii americani pentru a aduce pe scena Orientului Apropiat o entitate cu totul nouă care să justifice mişcări, asamblaje, alianţe şi chemări la acţiune pentru distrugerea unei imagini în oglinzile mişcătoare ale deşerturilor.
O operaţiune care este, poate, cea mai interesantă şi spectaculoasă construcţie cvasi-globală care a precedat şi acum dublează demersul de refacere a hărţilor de putere în Orientul Apropiat, Asia, Mediterana şi se reflectă în raporturile dintre marile puteri. Este operaţiunea serviciilor de informaţii care au propus apariţia a ceea ce înseamnă azi Organizaţia Statului Islamic şi a structurilor sale aferente.
Ce înseamnă o asemenea operaţiune „false flag“?
Este o operaţiune „acoperită„ care are ca scop crearea unei iluzii; se creează aparenţa unei persoane individuale, a unui partid, a unui grup, a unei naţiuni care să fie responsabile pentru o activitate anume, ascunzând adevărata sursă de responsabilitate. La început, practica de „steag fals“ se referea la obiceiul piraţilor de a ridica pavoazul unei alte naţiuni, ca modalitate de a-şi înşela abversarul şi a nu le da posibilitatea de a se pregăti de luptă. Câteodată se întâmpla ca steagul să rămână ridicat şi după luptă pentru ca vina să fie transferată către o altă ţară...Pe timp de pace, desemnează operaţiunile unor organizaţii civile sau ale unor agenţii guvernamentale „acoperite“. (sursa: Wikipedia).
Luni, 18 mai 2015, Judicial Watch, un grup conservator care se ocupă de analiza politicilor guvernamentale, dă publicităţii o selecţie de documente declasificate obţinute în urma unui proces deschis Departamentului Apărării şi Departamentului de Stat. Printre acestea, un document secret redactat în 2012 de foarte discreta Defense Intelligence Agency (PGS. 287-293 (291) JW V DOD AND STATE 14-812) în care se admite existenţa unui plan mai larg, cel prin care se spunea că un „Stat Islamic» era binevenit în estul Siriei pentru a putea exercita o influenţă asupra politicilor occidentale în regiune
Pentru ţările occidentale, cele din Golf şi Turcia care toate susţin opoziţia siriană...există posibilitatea de a crea în mod oficial sau nu un regat salafist în estul Siriei (Hasak şi Zor) şi asta este exact ceea ce-şi doresc puterile care susţin opoziţia, pentru a izola regimul sirian... Deteriorarea situaţiei...creează atmosfera ideală pentru ca Al Qaeda să se întoarcă în zonele de lângă Mossul şi Ramada şi să provoace o reacţie nouă pornind de la prezumţia unui Jihad unit între sunniţii irakieni şi Siria şi restul sunniţilor din lumea arabă împotriva celor pe care-i consideră duşmani, adică disidenţii, moment în care ASI ar putea declara un stat islamic prin reunirea cu alte organizaţii teroriste din Irak şi Siria, ceea ce va crea primejdii serioase în privinţa unificării Irakului şi protecţia teritoriului său.“ (Mai multe detalii AICI)

Deutsche Welle:

Unde a rămas campania prezidenţială românească? Niciodată n-a lipsit, ca acum, aproape cu desăvârşire. Cine a ascuns-o? Şi de ce? Ce-ar scoate la lumină, dacă ar fi? Şi cu cine ne-ar îndemna nevoile democraţiei să votăm?
România are, iată, un nou guvern. Dar, după anii de restauraţie, are oare şi imperioasa schimbare? Şi chiar dacă ar avea-o, nu-i trebuie oare şi un preşedinte care s-o garanteze şi s-o promoveze?
Cui foloseşte absenţa unei campanii electorale demne de acest nume înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial? Favoritului, care e preşedintele Iohannis, cu siguranţă. Ca şi candidaţilor principalelor facţiuni (oficială şi disidentă) ale partidului-stat, Diaconu şi Dăncilă, cea care şi-a dat măsura competenţei declarând, vai, că luptă "împotriva unei țări în care să se regăsească toți românii”.
Confruntarea directă cu adversarii politici n-ar avea cum să le convină unor asemenea inşi retoric prea puţin abili, dar doldora de bubele politice adunate de tustrei în ultimii ani. Prea uşor le-ar putea veni contracandidaţilor lor să-i demoleze pe sticlă, pe bază de bilanţ negativ, în văzul unui electorat predispus spre schimbare şi protest, cum s-a constatat la alegerile europene.
Absenţa campaniei electorale convine de minune şi politicienilor partidelor lor. Îi face fericiţi pe deputaţii şi senatorii unei foste majorităţi parlamentare îmbătrânite în rele, care şi-au negociat supravieţuirea mandatelor lor nefericite, asigurând-o prin trădări, traseism şi prelungirea artificială a duratei vieţii unui for legislativ moralmente expirat. În acest scop s-a format o nouă majoritate ad-hoc, care a dat naştere unui guvern lipsit de orice consistenţă programatică şi ideologică, aflat la cheremul unor majorităţi la fel de mişcătoare precum nisipurile care înghit oameni, cai, oştiri şi ţări întregi. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Compania petrolieră MOL va investi 1,5 mld. do­lari în Azer­baidjan, preluând o participaţie în exploatarea unui vast ză­cământ petrolier offshore, şi într-una dintre princi­pa­lele con­ducte petroliere care pornesc din această ţară, relatează Le Figaro.
MOL va cumpăra de la compania americană Chevron par­ticipaţia deţinută în cadrul zăcământului petrolier offshore ACG, devenind în acest fel „al treilea partener“ din acest proiect, cu o deţinere de 9,57%.
Grupul ungar de petrol şi gaze, cu 26.000 de angajaţi, va pre­lua de asemenea o participaţie de 8,9% din conducta pe­tro­lieră BTC, care leagă Azerbaidjanul de Turcia, ocolind Rusia, una dintre cele trei conducte care permit ţării să-şi ex­porte petrolul brut.
Azerbaidjanul este o republică fost sovietică bogată în hi­dro­carburi, punct de plecare a unor căi strategice de transport de petrol şi gaze din Marea Caspică Europa. Zăcă­mân­tul ACG este deţinut în proporţie de 30,4% de gigantul pe­trolier britanic BP. Printre ceilalţi investitori se numără Socar/AzACG cu 25% şi ExxonMobil cu 6,79%.
Statul ungar a anunţat la rândul său achiziţia companiei de armament Hirtenberger Defence Systems (HDS), unul dintre cei mai importanţi producători de sisteme de mortiere din lume, relevă un comunicat de presă transmis către Bu­da­pest Business Journal.(Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.