Opoziție de catifea - Deși pot depune Moțiune de cenzură, AUR, USR, REPER și Forța Dreptei preferă declarațiile sforăitoare

Opoziție de catifea - Deși pot depune Moțiune de cenzură, AUR, USR, REPER și Forța Dreptei preferă declarațiile sforăitoare

Opoziția e pe cale să ajungă la a treia sesiune parlamentară (un an și jumătate) consecutivă în care nu depune moțiune de cenzură, adică singurul instrument prin care un Guvern poate fi demis.

Coaliția scapă pentru a treia sesiune la rând de depunerea unei moțiuni de cenzură, în condițiile în care mai multe partide din Opoziție vor să evite semnarea unui asemenea document alături de aleși ai AUR sau care sunt considerați „nefrecventabili”.

USR, Forța Dreptei și REPER, formațiuni care s-au coordonat în numeroase rânduri în mesajele contra-guvernării, nu reușesc să strângă numărul necesar de semnături pentru depunerea moțiunii de cenzură, în condițiile în care ei au aproximativ 90 de parlamentari, iar pentru depunerea documentului sunt necesare 117 (adică o pătrime din numărul total al parlamentarilor).

Mai mult, inclusiv între aceste partide sunt unele tensiuni, în condițiile în care USR nu e prea încântat să conlucreze cu REPER, formațiunea care a apărut ca urmare a plecării mai multor parlamentari din Uniune, nemulțumiți de faptul că partidul era controlat de trioul Drulă-Barna-Ghinea.

În cele de trei decenii de democrație, situații similare au mai fost doar în cazul a doua legislaturi.

Prima dată a avut loc în perioada Guvernului Văcăroiu, când în anii 1995-1996 nu au fost depuse moțiuni de cenzură în sesiunile parlamentare. Al doilea moment în care opoziția a fost prea slabă pentru a depune moțiuni de cenzură a fost spre finalul Guvernului Năstase. Mai precis, în trei sesiuni parlamentare consecutive (2003-2004).

Nu mai puțin de 44 de moțiuni de cenzură au fost depuse din 1990 până în prezent. Cele mai multe au fost în perioada 2008-2012, adică 11. Tot în această perioadă a trecut și prima moțiune de cenzură din perioada postdecembristă. Primul Guvern Boc este cel care a plecat acasă prin folosirea acestui instrument la finalul lui 2009, pentru ca imediat actualul primar al municipiului Cluj-Napoca să se întoarcă la Palatul Victoria, cu o altă componență a guvernării. La finalul legislaturii 2008-2012 a fost demis prin moțiune de cenzură un al doilea Guvern, cel condus de Mihai Răzvan Ungureanu, care a rezistat doar două luni.

Culmea Moțiunii de cenzură

Următorul Guvern care a căzut prin moțiune de cenzură a fost o premieră. Mai precis, Sorin Grindeanu nu a vrut să-și dea demisia din funcția de premier, rămânând cu doar câțiva miniștri, deși PSD-ul condus de Liviu Dragnea îi cerea acest lucru. Prin urmare, PSD a depus și a trecut o moțiune de cenzură contra propriului Guvern. Din acel moment au mai plecat acasă prin moțiune de cenzură Viorica Dăncilă (în octombrie 2019), Guvernul Orban 1 (în ianuarie 2020), după ce și-a angajat răspunderea pe legea privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, iar ultimul a fost Guvernul Cîțu, la doar patru zile de când fusese ales șef al PNL.