O revoluție tăcută are loc în modul în care românii se raportează la problemele juridice. Tot mai mulți aleg să își clarifice nelămuririle legale cu ajutorul inteligenței artificiale, apelând la platforme precum ChatGPT, înainte de a ajunge la un avocat.
Un studiu realizat de agenția MKOR, la inițiativa startup-ului ImmoSafe, arată că opt din zece români își analizează singuri documentele legale, iar 77% o fac fără ajutorul unui specialist. Pentru mulți, IA a devenit prima oprire pe drumul spre rezolvarea unei dispute juridice, notează Bursa.
„Mulți clienți ajung la cabinet după ce au discutat deja cu ChatGPT sau cu alte platforme specializate, cum ar fi Juridice AI. Vin cu documente redactate, cereri, plângeri — iar uneori chiar corecte”, explică avocata Ruxandra Vișoiu, care observă o schimbare profundă în interacțiunea dintre oameni și profesioniștii din domeniu.
Unii clienți chiar menționează că au primit recomandarea pentru un anumit avocat de la ChatGPT, iar întrebările cel mai frecvent adresate vizează proceduri precum obținerea cetățeniei române sau recuperarea unor sume mici de bani.
Totuși, tehnologia nu este infailibilă. Unul dintre cazurile relatate de Vișoiu ilustrează clar această limită: un client fusese convins de ChatGPT că nu trebuie să vorbească limba română pentru a obține cetățenia prin descendență — deși legea fusese modificată în primăvara anului 2025, impunând exact această condiție.
„A fost o dezamăgire pentru el, dar și o dovadă că IA nu poate înlocui complet expertiza juridică umană”, subliniază avocata.
Există însă și situații în care oamenii pot acționa singuri. În conflicte minore — cum ar fi disputele cu asociațiile de proprietari pentru sume reduse — apelarea la un avocat ar fi disproporționată. În astfel de cazuri, redactarea unei plângeri sau a unei cereri simple, cu sprijinul IA, poate fi suficientă.
Comparativ cu anii în care forumurile juridice erau sursa principală de informare, inteligența artificială oferă astăzi o alternativă mai rapidă, mai clară și mai personalizată.
Chiar și profesioniștii o folosesc. „Nu o privim ca pe o amenințare, ci ca pe un instrument. Mulți avocați folosesc deja inteligența artificială pentru sarcini simple, cu respectarea regulilor de confidențialitate”, adaugă Vișoiu.
Potrivit studiului MKOR, 60% dintre români consideră utilă o platformă juridică bazată pe IA, însă 40% rămân rezervați în a încărca documente confidențiale online, invocând riscurile de securitate.
Într-o țară unde doar 9% dintre respondenți apelează la avocați și 11% la notari, inteligența artificială pare să devină primul „avocat consultat” al românilor, un partener digital în drumul spre dreptate, care promite rapiditate, costuri reduse și, uneori, surprinzătoare precizie.
Comentează