Premium
Un oficial militar iranian de rang înalt, aflat în vizită la Bagdad în această săptămână, a amenințat Irakul cu o operațiune militară terestră în nordul țării dacă armata irakiană nu fortifică frontiera comună a țărilor împotriva grupurilor de opoziție kurde, au declarat mai mulți oficiali irakieni și kurzi pentru AP.
O astfel de ofensivă, dacă ar fi pusă în aplicare, ar fi fără precedent în Irak și ar ridica spectrul unor repercusiuni regionale din cauza tulburărilor interne din Iran, pe care Teheranul le-a prezentat ca fiind un complot străin, fără a oferi dovezi.
Avertismentul a fost transmis săptămâna aceasta oficialilor irakieni și kurzi din Bagdad de către comandantul Forței Quds din Iran, Esmail Ghaani, care a sosit luni în capitală într-o vizită neanunțată de două zile. Forța este o unitate de elită din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran.
Iranul susține că grupurile de opoziție kurde, exilate de mult timp în nordul Irakului, instigă la proteste antiguvernamentale în Iran și fac contrabandă cu arme în țară. Autoritățile iraniene nu au furnizat dovezi cu privire la aceste acuzații, pe care grupurile kurde le-au negat.
Nu este clar cât de serios este avertismentul iranian, dar acesta pune Bagdadul într-o situație dificilă. Este pentru prima dată când oficialii iranieni amenință în mod public cu o operațiune terestră, după luni de tensiuni transfrontaliere și după ce au cerut Irakului să dezarmeze grupurile de opoziție active în interiorul teritoriilor sale.
Aflate în a doua lună, protestele care cer răsturnarea conducătorilor clerici iranieni au izbucnit după moartea unei femei kurdo-iraniene de 22 de ani, Mahsa Amini, aflată în custodia poliției la Teheran. Mii de persoane au fost arestate și sute au fost ucise, în timp ce autoritățile iraniene folosesc muniție reală pentru a menține controlul străzilor, dar protestele nu dau semne de diminuare. Zonele kurde natale ale lui Amini au fost adesea în centrul tulburărilor.
Iranul a acuzat amestecul străinilor pentru instigarea protestelor și a arătat cu degetul spre grupurile de opoziție kurde din nordul Irakului, acuzându-le de implicare directă și de legături cu Israelul. Teheranul a lansat în repetate rânduri atacuri cu rachete care au vizat bazele acestor grupuri din interiorul Irakului, ucigând cel puțin o duzină de persoane și rănind multe altele.
Ghaani a sosit la Bagdad la o zi după cel mai recent atac iranian care a vizat bazele opoziției din Koya, în provincia Irbil, în care au fost ucise cel puțin trei persoane.
El s-a întâlnit cu prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani și cu alți lideri ai alianței Cadrul de coordonare, cu președintele Abdul Latif Rashid, un kurd, și cu facțiuni ale milițiilor susținute de Iran. Sudani a ajuns la putere ca fiind candidatul ales al Cadrului de coordonare, o alianță formată în principal din partide susținute de Iran.
Cererile lui Ghaani au fost duble: dezarmarea bazelor grupărilor de opoziție kurde iraniene din nordul Irakului și fortificarea granițelor cu trupe irakiene pentru a preveni infiltrațiile.
Dacă Bagdadul nu îndeplinește cererile, Iranul va lansa o campanie militară cu forțe terestre și va continua să bombardeze bazele opoziției, le-a spus Ghaani omologilor săi irakieni, potrivit a două personalități politice șiite, doi oficiali ai milițiilor și un oficial kurd de rang înalt. Toți au vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu au fost autorizați să informeze presa despre întâlnirea sensibilă.
Zona care preocupă Iranul se află sub autoritatea regiunii semi-autonome kurde și ar necesita ca Bagdadul să negocieze o coordonare comună.
Oficialii irakieni au declarat în privat că nu văd nicio dovadă care să susțină acuzațiile Iranului împotriva grupurilor kurde.
Partidele kurde de opoziție, deși recunosc legăturile profunde cu zonele kurde din Iran, neagă, de asemenea, că fac contrabandă cu arme pentru a înarma protestatarii. Amini, tânăra care a murit în custodia poliției, era din orașul kurd Saqqez, prima zonă în care au avut loc proteste în septembrie.
Partidele kurde de opoziție au declarat că implicarea lor nu depășește oferirea de sprijin moral, sensibilizarea și ajutorul pentru a oferi îngrijiri medicale protestatarilor răniți care sosesc din Iran.
Soran Nuri, un membru de frunte al Partidului Democrat din Kurdistanul Iranian, sau KDPI, a declarat că este la curent cu cererile Iranului. "Noi nu am făcut niciodată contrabandă cu arme către sau dinspre vreo țară", a susținut el.
"Sperăm ca (regiunea kurdă) să nu cedeze în fața acestor amenințări".
Oficialii irakieni din domeniul securității au încercat în repetate rânduri să convingă Teheranul că nu se face contrabandă cu arme din Irak către Iran, dar "Iranul ignoră acest lucru", potrivit unui oficial kurd de rang înalt care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a putea vorbi liber.
Unele grupări kurde au fost angajate într-un conflict de intensitate redusă cu Teheranul încă de la Revoluția islamică iraniană din 1979, ceea ce a dus la faptul că mulți membri au căutat exilul politic în Irakul vecin, unde și-au stabilit baze.
Membrii opoziției din Irak poartă în mod deschis arme de dimensiuni medii în bazele lor, spunând că este pentru autoapărare.
Teheranul susține de mult timp că agenți ai Mossad-ului israelian sunt activi în zonele kurde irakiene.
În martie, Iranul a revendicat responsabilitatea pentru un tir de rachete care a lovit în apropierea consulatului american din Irbil. Iranul a declarat la momentul respectiv că a vizat un "centru strategic" israelian, iar oficialii kurzi au negat existența unui astfel de centru.
Ministrul iranian de externe Hossein Amirabdollahian a reiterat acuzațiile într-un tweet recent, acuzând Israelul și "unii politicieni occidentali" că plănuiesc "războiul civil, distrugerea și dezintegrarea Iranului".
"Regimul iranian se află într-un mod paranoic", a declarat Randa Slim, director de program la Middle East Institute. "Ei cred cu tărie că Mossad se folosește de teritoriul kurd și de grupurile de opoziție kurde pentru a trimite arme (și) luptători în zonele kurde din Iran".
O operațiune de măturare în nordul Irakului, a spus ea, ar sprijini povestea publică a regimului că forțele externe alimentează tulburările și ar aborda o dispută persistentă pe care Iranul a avut-o cu regiunea semi-autonomă kurdă irakiană cu privire la activitățile grupurilor de pe teritoriul său.
