Pădurea Crâng din Buzău reprezintă un refugiu important de biodiversitate în sud-estul României, conservând atât structuri forestiere mature, cât şi elemente floristice rare şi cu valoare conservativă ridicată, este concluzia Institutului de Biologie Bucureşti (IBB) al Academiei Române, în urma unui studiu care evidenţiază, totodată, prezenţa lalelei de crâng, o specie vulnerabilă, în pericol de a deveni ameninţată cu dispariţia, potrivit Agerpres.
Primăria Municipiului Buzău a solicitat IBB al Academiei Române realizarea unui Studiu ştiinţific de fundamentare pentru Pădurea Crâng, rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, pentru a reliefa dacă arealul cuprinde specii valoroase, care pot face obiectul unor măsuri de conservare. Solicitarea vine după o serie de hotărâri controversate legate de Pădurea Crâng care au făcut obiectul unor procese în instanţă.
În anul 2023, o hotărâre a Consiliului Judeţean (CJ) Buzău elimina din lista ariilor protejate Pădurea Crâng şi revizuia monumentele naturii care se bucurau de protecţie, eliminând laleaua de crâng pe motiv că nu figurează în Lista Roşie IUNC.
Pădurea Crâng, rezervaţie naturală protejată
În anul 2025, Curtea de Apel Ploieşti a restabilit statutul de rezervaţie naturală protejată a Pădurii Crâng, după ce a respins printr-o soluţie definitivă recursul CJ.
Tot în 2025, studiul privind transformarea Pădurii Crâng în pădure parc, aprobat printr-o decizie a Consiliului Local Municipal Buzău, a fost anulat definitiv de Curtea de Apel Ploieşti.
IBB al Academiei Române: "În România este considerată o specie rară"
Potrivit IBB al Academiei Române, argumentul potrivit căruia o arie naturală poate fi protejată doar dacă include specii înscrise în Lista Roşie IUCN este eronat, documentul respectiv nefiind este un instrument juridic obligatoriu pentru stabilirea ariilor naturale protejate la nivel naţional. Astfel, speciile care nu sunt cuprinse în listă, mai arată institutul, pot avea statut de conservare mult mai precar la nivel naţional sau local, iar legislaţia românească nu condiţionează protejarea unui sit de prezenţa unor specii IUCN, ci de existenţa altor elemente de patrimoniu sau care fac referire la raritatea lor.
"Dianthus guttatus este o specie perenă, aparţinând familiei Caryophyllaceae (...) În România este considerată o specie rară. (...) În cadrul Pădurii Crâng, specia a fost observată în patru puncte de observaţie (...) Din punct de vedere conservativ, specia este încadrată ca vulnerabilă (Oltean şi colab., 1994) şi ca periclitată (Dihoru & Dihoru, 1994). Klasea bulgarica (sin. Serratula bulgarica, S.caput-najae) este o specie rară din familia Asteraceae şi reprezintă un element floristic cu importanţă conservativă ridicată. (...) Klasea bulgarica are o distribuţie extrem de redusă, fiind prezentă doar în câteva puncte din sudul şi sud-estul Cotului Carpaţilor. Conform Dihoru şi Negrean (2009), specia este cunoscută dintr-un număr limitat de localităţi din judeţele Buzău şi Galaţi. (....) Din perspectiva conservării, Klasea bulgarica este inclusă în Listele Roşii ale florei vasculare din România, figurând ca specie vulnerabilă în evaluările lui Dihoru & Negrean (2009), Oltean şi colab. (1994) şi Dihoru & Dihoru (1994). Raritatea şi vulnerabilitatea ei au determinat includerea în programe de conservare in vitro (Manole şi colab., 2013; Ioniţă & Tofan-Dorofeev, 2025) şi în acţiuni de cultivare ex situ, fiind în prezent crescută în Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' a Universităţii din Bucureşti", se arată în studiul transmis AGERPRES de către IBB al Academiei Române, în baza acordului cu Primăria Buzău.
Totodată, cercetătorii evidenţiază că, deşi nu este autohton, chiparosul de baltă prezent în Pădurea Crâng, specie exotică pentru flora României, este important datorită valorii sale peisagistice şi potenţialului ornamental ridicat, reprezentând un element arboricol cu valoare culturală şi ornamentală pentru areal.
Ce spun cercetătorii despre laleaua de pădure
Un capitol deosebit de important prezent în studiu este cel referitor la prezenţa în Pădurea Crâng a lalelei de pădure (Tulipa sylvestris subsp. australis).
"Tulipa sylvestris subsp. australis este un taxon rar întâlnit în flora spontană a României. (...) Mărimea populaţiei de Tulipa sylvestris subsp.australis din Pădurea Crâng este estimată la ordinul a 500.000-800.000 de indivizi. Această estimare trebuie interpretată ca un interval aproximativ. (...) Chiar şi în aceste condiţii, datele indică existenţa unei populaţii foarte numeroase la nivel local, ceea ce conferă speciei un rol important în definirea valorii floristice şi conservative a sitului. Specia Tulipa sylvestris subsp. australis este considerată vulnerabilă în două dintre listele roşii ale florei din România: Oltean şi colab. (1994) şi Dihoru & Dihoru (1994). Aceasta înseamnă că specia este clasificată ca fiind în pericol de a deveni ameninţată cu dispariţia dacă factorii care contribuie la declinul său nu sunt amelioraţi. (...) În cazul acestei specii, care are o răspândire fragmentară şi populaţii de dimensiuni reduse, intervenţia umană necontrolată şi modificările în utilizarea terenurilor pot duce la scăderea drastică a numărului de indivizi şi la alterarea condiţiilor de habitat necesare pentru menţinerea populaţiilor viabile. Deşi T. sylvestris subsp. australis nu este inclusă în Lista Roşie globală IUCN (care se axează pe evaluări la scară globală), statutul său la nivel naţional este bine documentat prin listele roşii locale", atrag atenţia cercetătorii care au întocmit studiul.
În plus, studiul de fundamentare realizat de către IBB al Academiei Române prezintă Pădurea Crâng ca un refugiu important pentru arborii seculari de stejar pedunculat, vârsta lor estimată pe relaţia diametru-inele de creştere indicând un interval între 45 şi 285 de ani, cu o valoare medie de circa 150 de ani, martori ai vechii structuri forestiere a Codrilor Vlăsiei.
"Pădurea Crâng reprezintă un refugiu important de biodiversitate în sud-estul României, conservând atât structuri forestiere mature, cât şi elemente floristice rare şi cu valoare conservativă ridicată. Au fost identificate specii rare sau vulnerabile, precum Tulipa sylvestris subsp. australis, Klasea bulgarica, Dianthus guttatus, Chaerophyllum nodosum şi Fraxinus pallisiae, confirmând importanţa conservativă a zonei şi necesitatea monitorizării continue a populaţiilor acestora. (...) Arborii bătrâni şi seculari de stejar formează un nucleu al patrimoniului natural al Crângului, în special cei conservaţi în zona parcului, contribuind major la valoarea ecologică, peisagistică şi simbolică a pădurii. (...) Presiunile asupra ecosistemului sunt semnificative, incluzând schimbările climatice (secetă prelungită), scăderea nivelului apei freatice, fragmentarea habitatelor, deşeurile, prezenţa speciilor invazive şi presiunea recreativă intensă. (...) Se impune implementarea unor măsuri de conservare, precum limitarea fragmentării habitatelor, protejarea arborilor maturi chiar şi atunci când sunt în declin, controlul speciilor invazive, gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi monitorizarea strictă a speciilor rare şi a habitatelor sensibile. Pădurea Crâng rămâne un ecosistem de interes conservativ major, cu un potenţial ridicat pentru management durabil, educaţie ecologică şi valorificare responsabilă a biodiversităţii sale", se precizează în concluziile finale ale studiului la capitolul "Flora şi vegetaţia".
Rezumatul studiului
În rezumatul studiului, specialiştii IBB al Academiei Române arată că laleaua de pădure reprezintă un element emblematic al Pădurii Crâng, alături de celelalte specii rare sau vulnerabile, precum Klasea bulgarica, Dianthus guttatus, Chaerophyllum nodosum şi Fraxinus pallisiae, confirmând importanţa conservativă a zonei şi necesitatea monitorizării continue a populaţiilor acestora.
"În această sinteză, se menţionează explicit identificarea unor specii rare sau vulnerabile, inclusiv Tulipa sylvestris subsp. australis, alături de alte elemente floristice valoroase, iar confirmarea habitatului 91I0* este prezentată ca un argument major pentru menţinerea şi consolidarea protecţiei. Concluziile indică faptul că habitatul 91I0* este rar la nivel naţional, fragmentat şi limitat la câteva sute de hectare, ceea ce amplifică importanţa Pădurii Crâng ca sit reprezentativ. În ceea ce priveşte interpretarea finală asupra stării ecosistemului, studiul evidenţiază că Pădurea Crâng se află sub presiunea cumulată a factorilor climatici (secetă, stres termic şi hidric atmosferic) şi a factorilor antropici (urbanizare, prezenţa animalelor domestice, instalarea speciilor ruderale). (...) În concluzie, raportul fundamentează ştiinţific importanţa Pădurii Crâng ca obiectiv natural de interes regional şi naţional, justificând necesitatea unor măsuri de conservare, bazate pe monitorizare, protejarea habitatelor cheie, menţinerea arborilor maturi şi seculari şi limitarea presiunilor antropice care afectează funcţionarea ecosistemului", arată documentul.
Studiul de fundamentare pentru Pădurea Crâng realizat de către IBB al Academiei Române cuprinde numeroase date referitoare la aspectele climatice, flora şi vegetaţia, fauna, ameninţările şi recomandările în vederea protejării unor specii.
Comentează