Un număr din ce în ce mai mare de refugiaţi musulmani care ajung în Europa aleg să se convertească la creştinism, unele biserici organizând chiar ceremonii de botez în masă în piscine sau pe ştranduri, conform unui material publicat duminică de cotidianul britanic The Guardian.
La originea deciziei de a renunţa la islam şi de a trece la creştinism stau mai mulţi factori, printre care credinţa sinceră într-o altă religie, recunoştinţa pentru grupurile şi organizaţiile creştine care le oferă sprijin de-a lungul unei călătorii periculoase şi epuizante dar şi aşteptarea că odată ce au trecut la creştinism vor fi mai bine primiţi de comunităţile occidentale şi li se va acorda azil.
Un exemplu este cel al bisericii Sfânta Treime din Steglitz, suburbie a Berlinului, o parohie ce număra 150 de suflete în urmă cu doi ani şi care a ajuns la aproape 700 de enoriaşi în urma convertirii a numeroşi imigranţi musulmani, conform pastorului Gottfried Martens. În prima parte a acestui an mai multe biserici din Berlin şi Hamburg au organizat ceremonii de convertire în masă pentru refugiaţi la piscinele municipale.
Biserica Catolică austriacă a înregistrat 300 de cereri de botez din partea unor adulţi în primele trei luni ale acestui an. Conform estimărilor Institutului Pastoral din Austria, 70% dintre cei care au trecut la creştinism sunt refugiaţi, conform Agerpres.
La Catedrala Anglicană din Liverpool, Marea Britanie, la slujba ţinută săptămânal în limba farsi participă în mod regulat între 100 şi 140 de credincioşi, majoritatea lor migranţi din Iran, Afganistan şi din alte ţări din Asia Centrală. Mohammad Eghtedarian, preot la Catedrala din Liverpool şi la rândul său un refugiat din Iran care s-a convertit la creştinism şi apoi a fost uns preot, a explicat că biserica îi ajută pe oameni nu numai în probleme de credinţă, ci şi să obţină statutul de refugiat. "Aceste două lucruri sunt interconectate, majoritatea oamenilor aplică pentru azil pornind de la religia pe care o au', a susţinut el.
Propria sa călătorie, cu trenul, camionul sau pe jos, din oraşul iranian Shiraz până la Liverpool, l-a purtat prin şase state europene. Lipsit de bani şi temător, Eghtedarian a primit ajutor de la creştinii pe care i-a întâlnit în această călătorie. Înainte de a primi azil, Eghtedarian şi-a petrecut patru luni în centrul de detenţie Tinsley House, din apropiere de aeroportul Gatwick. "Acolo fiecare nouă zi a fost o provocare pentru că nu ştiam dacă voi fi deportat până la urmă. Dar fiecare nouă zi era şi extraordinar de frumoasă pentru că mă aflam în mâinile Domnului. Atunci i-am promis lui Dumnezeu: dacă mă vei elibera, am să te slujesc", a povestit el.
În prezent el se dedică ajutării altor refugiaţi. 'Oamenii sunt disperaţi. Ei au cheltuit foarte mulţi bani, iar o parte au fost risipiţi. Sunt vulnerabili, abuzaţi şi au existat şi cazuri în care au fost victime ale violurilor. Experienţa de a fi refugiat este deopotrivă degradantă şi dezumanizantă", a adăugat el.
Johannes, un alt iranian, a plecat din Teheran pentru a se stabili la Viena. Născut într-o familie de musulmani, tânărul în vârstă de 32 de ani - care anterior creştinării purta numele Sadegh - mărturiseşte că a început să pună sub semnul întrebării rădăcinile islamului în timp ce se afla la universitate. 'Am descoperit că istoria islamului era complet diferită faţă de ceea ce am învăţat la şcoală. Atunci m-am gândit că poate este vorba de o religie care a început prin violenţă. Dar o religie bazată pe violenţă nu-i poate conduce pe oameni spre libertate şi dragoste. Iisus a spus 'cel care ridică sabia, de sabie va pieri'. Acest lucru mi-a schimbat cu adevărat percepţia", a povestit el.
Johannes a început procesul de convertire la creştinism încă de când se afla în Iran. Acum se află la Viena şi aşteaptă să primească azil. Nu le-a spus părinţilor că s-a convertit la creştinism. Doar sora sa îi ştie "secretul".
Conform autorităţilor, în Iran trăiesc aproximativ 90.000 de creştini, însă unele organizaţii pentru drepturile omului susţin că ar fi vorba despre o comunitate mult mai mare, de peste 500.000 de oameni. Deşi legile iraniene nu prevăd pedeapsa cu moartea pentru un musulman care se converteşte la o altă religie, au existat şi cazuri în care instanţele au pronunţat sentinţe capitale bazate pe interpretări ale legii Sharia şi pe opiniile unor lideri religioşi.
Anul trecut, în cadrul Conferinţei Episcopilor din Austria, au fost publicate noi linii îndrumătoare pentru preoţi, care au fost avertizaţi că unii refugiaţi sunt interesaţi să se convertească doar în măsura în care consideră că acest gest le creşte semnificativ şansele de a primi azil. Însă, începând cu anul 2014, oricine doreşte să se convertească la creştinism în cadrul Bisericii austriece trebuie să treacă printr-o perioadă de pregătire de 1 an. 'Trebuie să existe un interes real în credinţă care să se extindă dincolo de interesul mărunt de a obţine o foaie de hârtie", a explicat Friederike Dostal, coordonatoarea cursurilor pregătitoare din Arhidioceza Vienei. 'Nu suntem interesaţi de creştini pro forma. Trebuie să putem observa procesul de schimbare în oameni', a mai adăugat ea, precizând că în 5% - 10% din cazuri aplicanţii au abandonat aceste cursuri înainte de a primi botezul.
Înapoi la Liverpool, Mohammad Eghtedarian recunoaşte la rândul său că factorii care îi conduc pe musulmani spre convertirea la creştinism au multiple faţete. 'Oamenii sunt disperaţi după o viaţă mai bună şi câteodată vor minţi pentru a o obţine, ceea ce este de înţeles (...) Noi avem misiunea de a le transmite cuvântul lui Hristos, un mesaj de pace, mântuire şi libertate. Însă doar Dumnezeu poate şti cu adevărat ce se află în inima oamenilor. Noi nu trebuie să-i judecăm", a mai susţinut el despre cei care caută botezul doar pentru a obţine mai uşor azilul în ţările occidentale. "Înţeleg că există numeroase motive dar sunt şi numeroşi cei care abuzează de sistem. Nu mi-e ruşine să spun asta. Dar este vina celui care încearcă să profite de pe urma sistemului sau este vina sistemului? Şi pe cine păcălesc ei? Autorităţile, pe mine, ca preot sau pe Dumnezeu?', a mai susţinut el.
Abuzurile pot lua multe forme, a mai susţinut preotul de origine iraniană. 'Oare oamenii nu abuzează de sistemul fiscal sau de sistemul medical? Să ne uităm la parlamentari sau să ne uităm la oamenii care merg la biserică doar pentru a-şi putea trimite copiii la şcoli creştine, ce sunt considerate mai bune. Există vreo diferenţă din punct de vedere moral? Unii doresc să găsească cea mai bună şcoală posibilă pentru copilul lor, în timp ce alţii doresc să găsească o viaţă mai bună", a adăugat el.
Comentează