Premium
Papa Francisc nu se gândeşte doar la prezent, ci şi la continuarea proiectelor sale, astfel că Suveranul Pontif a numit, duminică, 13 noi cardinali, iar dintre aceştia, nouă vor putea lua parte la următorul conclav. Arhiepiscopul Wilton Gregory devine primul cardinal afro-american, informează Mediafax.
Papa Francisc îşi lasă amprenta asupra organizării Bisericii Romano-Catolice, numind duminică 13 cardinali.
„Nou-veniţii” de la Vartican sunt originari din opt ţări diferite, iar nouă dintre aceştia sunt eligibili pentru a lua parte la conclav. Aşadar, ei vor putea vota pentru alegerea unui nou Papă după decesul sau abdicarea actualului Suveran Pontif.
Anunţul Papei i-a surprins pe mulţi, şi aici nu vorbim doar despre pelerinii adunaţi în Piaţa Sf. Petru. După declaraţiile sale controversate referitoare la comunitatea LGBT, Papa Francisc pare să ţintească şi frontierele discriminării rasiale.
Arhiepiscopul Wilton Gregory, din Washington D.C., devine primul cardinal afro-american. În ultimele luni, popularitatea sa a crescut în urma implicării în mişcarea „Black lives matter”, relatează Reuters. Activitatea lui Gregory a avut ca scop atenuarea tensiunilor care au scos din case un număr uriaş oameni în urma decesului lui George Floyd.
În luna iunie a anului trecut, l-a confruntat indirect pe Donald Trump. Wilton Gregory a descris gestul Bisericii Catolice din Washington de a-i permite preşedintelui o şedinţă foto într-una din locaţiile sale drept „descumpănitor şi condamnabil”. Susţinătorii lui Trump au reacţionat dur la criticile aduse.
Cei 13 noi cardinali vor fi ridicaţi în rang printr-o ceremonie care va avea loc la Vatican în data de 28 noiembrie. Numirea lor creşte şansele ca viitorul Papă ales să continue proiectele lui Francisc, pe aceeaşi linie a toleranţei şi susţinerii minorităţilor.
În prezent, 57% din cardinalii cu drept de vot în conclav (dintr-un un total de 128) sunt numiţi de Papa Francisc. Ceilalţi au fost numiţi de către cei doi predecesori conservatori ai lui Francisc, Papa Benedict al XVI-lea şi Papa Ioan Paul al II-lea. Regulile bisericii limitează de obicei numărul de cardinali electori la doar 120.
Cei nouă alegători noi provin din Italia, Malta, Rwanda, Statele Unite, Filipine, Chile, Brunei şi Mexic. Ceilalţi patru cardinali numiţi azi nu primesc dreptul de vot întrucât au vârste de peste 80 de ani, iar titlul este mai degrabă o încununare a activităţii lor de o viaţă. Aceştia sunt originari din Italia şi Mexic.
Citește și: STUDIU Pacienții cu ficat gras sunt mult mai puternic expuși la virusul Sars-Cov-2
Cei nouă cardinali electori numiţi de Papa Francisc sunt:
Arhiepiscopul Mario Grech, 63 de ani, maltez, secretar al Sinodului Episcopilor din Vatican.
Arhiepiscopul Marcello Semeraro, 73 de ani, italian, prefect al Congregaţiei Vaticanului pentru Cauzele Sfinţilor.
Antoine Kambanda, ruandez, 61 de ani, arhiepiscop de Kigali.
Wilton D. Gregory, american, 72 de ani, arhiepiscop al Washington D.C.
Jose F. Advincula, 68 de ani, filipinez, arhiepiscop de Capiz.
Celestino Aos Braco, 75 de ani, spaniol, arhiepiscop de Santiago, Chile.
Arhiepiscopul Cornelius Sim, 69 de ani, Brunei, vicar apostolic al Brunei
Augusto Paolo Lojudice, 56 de ani, italian, arhiepiscop de Siena, Italia.
Părintele Mauro Gambetti, 54 de ani, italian, custode al mănăstirii franciscane Sf. Francisc din Assisi.
