Premium
Papa Francisc a fost primit de mii de birmanezi în port tradiţional luni, la Yangon, într-o vizită fără precedent şi care se anunţă delicată, într-o ţară budistă acuzată de ”epurare etnică” a minorităţii musulmane rohingya, relatează AFP, potrivit news.ro.
Cu steaguri ale Myanmarului şi Vaticanului în mână, numeroşi catolici, din toate colţurile ţării, au venit special să-l vadă pe Suveranul Pontif.
”L-am văzut pe Papa. Sunt atât de fericită că am plâns”, declară Christina Aye Aye Sein, o angajată a băncii catolice, imediat după trecerea convoiului. ”Arată atât de plăcut şi blând. Vine pentru pace”, adaugă ea, purtând un tricou cu fotografia Papei şi mesajul ”Pace şi dragiste”.
Vizita Suveranului Pontif, în vârstă de 80 de ani, are loc într-un moment crucial pentru pace, într-o ţară care se confruntă cu tensiuni interreligioase şi se află sub presiune internaţională de trei luni şi în care se înregistrează o reintensificare a violenţelor în vest.
Aproximativ 620.000 de musulmani rohingya au fugit, de la sfârşitul lui august, din satele lor din statul Rakhine, pentru a scăpa unei campanii de represiune a armatei, catalogat ”epurare etnică” de către ONU.
”Vă cer să mă însoţiţi în rugăciune, pentru ca prezenţa mea să fie pentru aceste populaţii un semn de apropiere şi speranţă”, i-a îndemnat Papa duminică pe cei aproximativ 30.000 de credincioşi din Piaţa Sfântul Petru, la rugăciunea Angelus.
Papa ştie că declaraţiile cu privire la soarta minorităţii îi vor fi scrutate cu lupa. Cu atât mai mult cu cât se va duce joi în Bangladesh, unde se întâlneşte cu etnici rohingya.
Papa nu a ezitat să denunţe în mai multe rânduri, în ultimele luni, tratamentul rezervat celor pe care-i numeşte ”fraţii rohingya”, cu riscul de a se îndepărta de budiştii majoritari în Myanmar.
Opinia publică birmană, cu vederi naţionaliste budiste şi larg antimusulmană, este deranjată puternic de criticile comunităţii internaţionale cu privire la modul în care gestionează Guvernul conflictul.
Papa urmează să se întâlnească cu principalii actori ai crizei din ţară - inclusiv cu şeful armatei Min Aung Hlaing. Acuzat de organizaţii de apărarea drepturilor omului că este principalul responsabil în campania de reprimare, el este unul dintre cei mai puternici oameni din Myanmar.
Myanmarul şi Bangladeshul au anunţat săptămâna trecută un acord cu privire la revenirea refugiaţilor rohingya, însă şeful armatei birmane, care coordonează manevre pe teren, a declarat deja că se opune întoarcerii lor în masă.
Papa Francisc se va întâlni, de asemenea, cu conducătoarea birmaneză şi laureata Nobelului pentru Pace Aung San Suu Kyi, a cărei aură internaţională a fost puternic afectată de lipsa de empatie pe care a afişat-o faţă de rohingya.
