Premium
Papa Francisc, un susţinător înflăcărat al interzicerii armelor nucleare, a comunicat duminică japonezilor, la Nagasaki, mesajul necesităţii abolirii acestora, urmând să o facă ulterior şi la Hiroshima, cele două oraşe devastate de bombardamentele atomice din cel de-al doilea război mondial, singurele locuri de pe glob care au avut atât de mult de suferit de pe urma armelor nucleare, informează Reuters, potrivit Agerpres.
"De când eram tânăr am simţit dragoste şi afecţiune pentru aceste pământuri", a mărturisit Papa, adăugând că au trecut 470 de ani de la sosirea în Japonia a sfântului Francisc Xavier, unul din primii iezuiţi, pentru a propovădui creştinismul.
Sfântul Părinte, care a sosit în Japonia sâmbătă seara pentru o vizită de patru zile, a cerut în trecut interzicerea totală a armelor nucleare chiar şi atunci când este invocat drept scop descurajarea.
În Nagasaki, un port deluros şi înverzit, care este de multă vreme centrul catolicismului în Japonia, Papa Francisc a început duminică ziua cea mai emoţionată a călătoriei sale la "Atomic Bomb Hypocenter Park". Programul a prevăzut depunerea de flori, aprinderea unei lumânări, un moment de reculegere în memoria miilor de persoane care şi-au pierdut viaţa şi un discurs.
"Deţinerea de arme nucleare şi de alte arme de distrugere în masă nu este răspunsul cel mai potrivit" pentru aspiraţiile de pace şi stabilitate, a susţinut Suveranul Pontif, potrivit AFP.
"Lumea noastră trăieşte dihotomia perversă în care doreşte să apere şi să garantez stabilitatea şi pacea pe baza unei false securităţi susţinute de o mentalitate a fricii şi a neîncrederii, ce sfârşeşte prin a învenina relaţiile dintre popoare şi a împiedica orice dialog", a adăugat el.
Citește și: Forţele mareşalului Haftar au anunţat o zonă de interdicţie aeriană ce include capitala Tripoli
Trebuie construită o "încredere reciprocă care să distrugă dinamica neîncrederii ce prevalează la ora actuală", a insistat Papa Francisc.
"Fabricarea, modernizarea, întreţinerea şi vânzarea de arme din ce în ce mai ucigătoare sunt o crimă strigătoare la cer", a acuzat Suveranul Pontif.
Sfântul Părinte l-a salutat pe fiul autorului unei fotografii realizate la Nagasaki în 1945, în care un copil îşi poartă în spate frăţiorul mort. Foarte sensibilizat de această poză, Papa a distribuit în trecut jurnaliştilor această fotografie, însoţită de următoarele rânduri scrise de mână: "rezultatul războiului".
Aproximativ 400.000 de persoane au murit la Hiroshima şi Nagasaki, fie instantaneu, fie ulterior ca urmare a rănilor şi bolilor generate de radiaţii, după ce SUA au lansate două bombe în august 1945 cu intenţia de a pune capăt celui de-al doilea război mondial.
Tot duminică, Suveranul Pontif va vizita un monument închinat martirilor creştini care şi-au jertfit viaţa timp de 250 de ani cât a fost interzis creştinismul în Japonia, context care i-a determinant pe adepţi să practice în ascuns sau să rişte moartea.
"Creştinii ascunşi" au amestecat creştinismul cu budismul şi credinţele locale şintoiste pentru a supravieţui şi este posibil ca Sfântul Părinte să se întâlnească şi cu o parte din reprezentanţii acestui grup îmbătrânit şi din ce în ce mai puţin numeros.
O slujbă desfăşurată după-amiaza, precedată de rugăciuni pentru victimele bombardamentelor atomice, este ultimul eveniment prevăzut duminică, după care Papa Francisc se va deplasa la Hiroshima.
"Doresc să mă întâlnesc cu cei care poartă încă rănile acestui episod tragic din istoria umanităţii", a spus Papa episcopilor japonezi.
Luni, Papa Francisc se va întâlni cu supravieţuitori ai accidentului nuclear de la Fukushima, din 11 martie 2011, cel mai grav accident nuclear după cel petrecut la Cernobâl în 1986.
Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Japonia într-o zi de februarie cu multă zăpadă, în 1981, aşa cum şi-au adus aminte zilele aceste mulţi japonezi.
Iezuiţii au introdus creştinismul în Japonia în 1549, unde a fost interzis în 1614. Misionarii au fost expulzaţi iar credincioşi creştini au fost nevoiţi să aleagă între martiriu şi practicarea pe ascuns a religiei creştine. Interdicţia fost ridicată în 1873.
