Paporniţe precum cea din filmul "Nea Mărin miliardar", dar şi alte obiecte obţinute din papură sau pănuşi de porumb au fost realizate la Slatina, de meşteri populari din Călui şi Cezieni, în faţa unui public format în special din copii, în cadrul proiectului "Cultura tradiţională a Oltului" iniţiat de Centrul Judeţean de Cultură şi Artă Olt, potrivit Agerpres.
Demonstraţiile, susţinute de meşterul împletitor în papură Gheorghe Neagoe din Călui şi de meşterul în cusături şi ţesături populare din Cezieni, Alexandrina Olguţa Filip, Tezaur Uman Viu, au avut loc în aceste zile la Complexul de Servicii "Amicii" al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Olt.
Olguţa Filip a relatat, în timp ce a împletit un coş de tipul unei genţi de mână, că a învăţat să realizeze obiecte elaborate în urmă cu peste 40 de ani, când la fostul CAP din Cezieni, unde se realizau şi obiecte din răchită împletită.
"Aici încerc să fac urzeala unui coş. Dacă este urzeala făcută, atunci merge mai repede (...) Cusutul iilor l-am învăţat de la bunica şi de la mamă, iar la noi, în Cezieni, era o secţie de împletituri răchită. Şi domnul inginer Danacu a venit cu ideea că pe lângă asta, dacă noi tot aveam contract cu Olanda, aveam exporturi externe la împletituri de răchită, hai să vedem dacă merge, că tot avem porumb, să luăm foile, să facem şi noi împletituri, să facem coşuri, să facem diferite obiecte. Şi aşa s-a înfiinţat şi secţia de răchită şi foi de porumb şi papură", şi-a amintit Olguţa Filip.
Copii n-au răbdare să realizeze împletituri din pănuşi de porumb, arată Olga Filip, însă tot i-a învăţat să realizeze preşuri mici pentru şters pe picioare sau mici ornamente.
"N-au răbdare. Am încercat cu ei, da, am făcut un preşuleţ ca să se şteargă. Cel puţin le-am zis să aibă idei ce se poate face cu o pănuşă. Pănuşa poate fi modelată în diferite feluri, după imaginaţia şi îndemânarea fiecăruia. De la legătura viţei de vie, se poate face orice alt obiect sau orice vizualizare ai, poţi să faci o păpuşă, poţi să faci o decoraţie, poţi să faci o floare, pănuşa fiind umedă, o poţi lucra şi modela după dorinţă", a mai spus Olguţa Filip.
Pănuşile de porumb din care se se realizează împletituri sunt selectate, la clacă, dintre cele curate şi fără defecte şi păstrate apoi în locuri aerisite şi ferite de umezeală.
"Se culege porumbul după fir cu foaie cu tot şi apoi facem o clacă, cum se făcea odată, aduni foile de porumb, alea care sunt urâte, le dai la capre şi la oi să le mănânce, alea care sunt frumoase, le păstrezi. Şi când ai poftă şi vrei să faci un coşuleţ, să faci un ornament, să faci o floare, să faci orice, iei pănuşile de acolo şi fără să le strângi în mână, ele atunci pocnesc, le umezeşti în apă şi atunci poţi să faci cu ele ce îţi doreşti, ce imaginaţie ai. Coşuleţul - îţi trebuie formă, deci un trapez, un dreptunghi, un pătrat, un cerc, ce vrei. Durează, durează câteva ore bune (împletirea unui coş), dacă nu mai mult, se lucrează un coş - două cel mult, pe zi. Eu le lucrez din pasiune, mai şi vindem din împletituri, mai mult ornamentele pentru Crăciun, păpuşele făcute din porumb cu diferite culori, vopsite", a mai spus Olguţa Filip.
Aceasta laudă obiectele din papură şi pănuşi, susţinând că sunt foarte bune pentru a păstra în ele legume şi fructe.
"Din papură, împletiturile se fac numai din miezul papurei, care este mai rezistent la răsucire, iar ţesăturile se pot face cu întreg firul de papură. Paporniţa din papură ţesută este ca cea din 'Nea Mărin miliardar', putem să punem praz în ea, dar şi alte produse, ele îşi păstrează prospeţimea, pentru că se menţine în acelaşi timp şi umiditate şi aerisire", a susţinut Olguţa Filip.
Împletitorul în papură Gheorghe Neagoe din Călui a venit la Slatina să promoveze tradiţiile şi meşteşugurile populare ale Oltului nu doar cu rogojini şi paporniţe, ci şi cu războiul de ţesut rogojinile. Bucuros de interesul arătat de copii faţă de modul cum se realizează o paporniţă, meşterul de la Călui a povestit cum a deprins meşteşugul, în copilărie, de la mama sa şi cum intra în război pe furiş, când femeia nu era prin preajmă, să nu îl certe că ar putea strica ceva.
"Eu lucrez de când eram mic copil. Când eram mic, cum sunt copiii ăştia, când mama ieşea pe afară, eu mă apucam să bag şi eu şi ea făcea gălăgie pe mine, că îi rup teile sau îi stric papura. Dar eu pe furiş mă băgam şi eu şi când a văzut că încep să fac treaba, ea mă lăsa să mai lucrez şi eu", a spus Gheorghe Neagoe.
La războiul ţesut realizează materialul pentru două paporniţe deodată, însă munca meşterului începe cu mult timp înainte, în luna iulie, cu tăiatul papurei.
"Nu vor, doamnă, nu vor (să practice meşteşugul). Am oamenii acolo, în sat, care s-a făcut la Călui, s-a făcut rogojini, cum mă văd că m-am dus să tai papură: 'bă, dar nu-ţi ajunge cât ai muncit? Mai stai!' Că trebuie să tai papură în apă, prin nămol, prin şerpi, prin toate modele. Dar eu le spui 'bă, dacă asta îmi place să fac! Să stau degeaba toată ziua la poartă, să stau degeaba? Mai bine îmi place să fac mişcare, să meargă mâna, să meargă organismul'. Dacă stai degeaba, ce faci? Aşa, lucrezi, trebuie să lucrezi. Uite! Le vând, am comenzi de nu ştiu eu ce să le fac", a mai spus Gheorghe Neagoe.
Gheorghe Neagoe a rămas singur meşter popular care mai ţese paporniţe şi rogojini, obiceiul riscând să se piardă, deşi localitatea Călui a fost o zonă recunoscută pentru acest meşteşug.
"Şi papura nu se taie decât după Sfântul Ilie. Se taie, se lasă pe baltă, chiar dacă-i apă, chiar dacă-i noroi, se întinde pe baltă, trebuie să alegi ce e bun. O laşi opt, zece zile pe baltă, după aceea te duci să o strângi. Mai iasă câte o lighioană, dar fuge. Şarpele, i-am spus fetii 'bă, tati, nu stă şarpele acolo, că dacă te vede că te duci, mişc papura, el pleacă, îşi vede de treaba lui'. Nu mi-e frică, dar... nu am pe cine ( n.r. să continue meşteşugul). Nu vor. Au făcut, dar nu mai vor. (...) Că-i greu, noaptea. Se pierde, cred (meşteşugul n.red.)", arată meşterul din Călui.
Paporniţele şi rogojinile ajung de la Călui în toată ţara, comenzile le primeşte prin telefon, iar preţul unei paporniţe este de 60 de lei.
"Eu, noaptea, de la ora unu şi jumătate - două şi până la ora zece şi jumătate - unsprezece, de - abia fac două. La una de astea (paporniţă), faci două ore jumate, trei ori ca să o termini şi nu mai vor. Şi eu am copii, am o fată şi un băiat în Germania, sunt plecaţi, am o fată şi un băiat în Timişoara şi mai am o fată care e în Călui şi mă ajută de ce să spun, dar are copii la şcoală, n-are ea timp să facă. Mă ştiu, că m-au văzut pe telefon, am numărul de telefon şi o grămadă mă sună. Dau cu 60 de lei o paporniţă şi cu 70 de lei o rogojină", a adăugat Gheorghe Neagoe.
Reprezentanţii Centrului Judeţean de Cultură şi Artă Olt, Ana Maria Ceauşu şi Valeru Ciurea, au precizat că proiectul este unul pilot şi se va dezvolta urmărindu-se organizarea unor ateliere de cultură, meşteşuguri şi artă populară în mai multe etape anual, pentru a le aduce aproape de public.
"Copiii au nevoie de rădăcini, au nevoie de tradiţie", a subliniat directorul DGASPC Olt, Rădiţa Piroşca, care a însoţit la ateliere copii aflaţi sub diferite forme de ocrotire în cadrul instituţiei.
"E foarte important, copii, să ştiţi că, din natură, puteţi să faceţi lucruri atât de frumoase şi să vedeţi aceşti oameni speciali care ştiu ce înseamnă munca, ştiu ce înseamnă să culegi din natură tot ce ai nevoie", a mai spus Rădiţa Piroşca.
Comentează