DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Paradoxul pieței: Multinaționalele fac ceea ce criticau la Guvern

multinationale

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză din Ziarul Financiar pe tema unei situații paradoxale din economia românească, aceea că multinaționalele au decis din proprie inițiativă să majoreze salariul minim, asta deși ani de-a rândul au criticat guvernele pentru astfel de majorări.

Ziarul Financiar:

Lidl, gigantul german care în şase ani de zile a călcat cu tancurile piaţa de retail din România, ajungând la 220 de magazine cu 5.500 de salariaţi, se pregăteşte să majoreze salariul minim în companie la 3.000 de lei brut, care înseamnă 1.800 de lei net. Acest salariu este pe noua formulă de calcul, respectiv toate contribuţiile sunt trecute în sarcina angajatului.
De la 1 ianuarie salariul minim brut pe economie, stabilit de guvern, este de 1.900 de lei, adică 1.160 de lei net.
Lidl plăteşte cu 55% mai mult decât minimul pe economie, ceea ce este remarcabil în industria de retail, unde cei mai mulţi angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, sau uşor peste.
Ani de zile, asociaţiile patronale ale investitorilor străini dar şi români protestau faţă de majorarea salariului minim în economie an de an, atât de rapidă, care nu are în spate şi o creştere a productivităţii.
Aproape toate companiile se plângeau că această creştere a salariului minim an de an va scoate România de pe harta competitivităţii salariilor, cel mai important atu cu care este promovată România printre investitorii străini: forţa de muncă ieftină şi bine calificată.
În 2012 salariul minim brut pe economie era de 700 de lei, pentru ca la începutul lui 2017 să ajungă la 1.450 de lei brut, adică 1.056 de lei net.
O treime din poziţiile de pe piaţa forţei de muncă din România sunt plătite la salariul minim.
În ultimii trei ani companiile, având vârf de lance multinaţionalele din retail, au început să majoreze salariul minim din propria companie peste nivelul minim din economie pentru că au început să se confrunte cu lipsă de oameni, cu fluctuaţii mari de personal, ceea ce în final costă mai mult decât creşterea salariilor din proprie iniţiativă şi peste cea stabilită de guvern.
Deşi pare o „blasfemie“, România oferă câştiguri de productivitate suficiente pentru ca salariul minim să nu fie 1.162 de lei net, cât a stabilit guvernul. (Mai multe detalii AICI)

România Liberă:

Probabil că i se va spune „Criza de la începutul lui februarie 2018”, pentru că acum pare că se calmează. A fost un puseu cu motivaţii ciudate, din care ar trebui să tragem învăţăminte şi să înţelegem în ce fel de lume intrăm.
Jurnalistul Richard Quest de la CNN spunea că este vorba despre o combinaţie de factori mai mult sau mai puţin exotici: „un nou şef al Rezervei Federale; temeri privind creşterea dobânzii de referinţă; îngrijorări în privinţa unei inflaţii crescute şi asupra creşterii salariilor; totul - pe fondul unor companii puternic îndatorate”.
Lumea finanţelor globale descoperă acum cam ceea ce au descoperit statele de mai multă vreme, când au început să joace global actori nestatali care înainte vreme nici nu existau ca entităţi. În realitate, este a doua etapă în descoperirea acestui fapt.
Prima a fost în anul 2007. Pe 31 august acel an, printr-o circulară de ordine internă, American Home Mortgage anunţa că e în incapacitate de plăţi. Cauza – un produs derivat, subprimele. A urmat o criză incredibilă, care a devastat mapamondul. Aşa ceva era de neimaginat cu zece ani în urmă, chiar dacă SUA erau să intre în crah şi în timpul crizei NASDAQ, aşa-numita „dot-com bubble” dintre anii 1997-2001.
Ce ar trebui să pricepem din toate acestea? Că lumea financiară în care de-abia ce intrăm acum se va schimba şi ea repede, mai repede decât credem acum, transformându-se mereu în altceva, şi tot aşa, mereu, tot mai susţinut. Şi că va trebui să ne adaptăm încontinuu la această permanentă schimbare, prin interactivitate susţinută în multiple domenii de activitate. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Presa israeliană insistă asupra faptului că, pentru prima dată din 1982, un avion israelian - în speţă un F-16 - este doborât. "Regimul al-Assad e slăbit dar apărarea antiaeriană siriană se perfecţionează" notează un comentator israelian citat de corespondentul RFI în Israel. Tot în presa israeliană se subliniază "îndrăzneala" Iranului de a trimite o dronă deasupra teritoriului statului evreu. "Este pentru prima dată că Israelul şi Iranul se confruntă astfel, de unde deci şi perspectiva unui război deschis şi direct între cele două state" mai spun jurnaliştii israelieni, potrivit corespondentului RFI.
Concret, pe teren, aviaţia israeliană a lansat sâmbătă o serie de raiduri în Siria contra unor obiective militare, atât siriene cât şi iraniene sau ale mişcării şiite libaneze pro-iraniene, Hezbolah. Este pentru prima dată din 2011 încoace că Israelul recunoaşte făţiş că a vizat "ţinte iraniene" din Siria, ţară al cărei regim de la Damasc este sprijinit, în parte şi mai ales militar, de cel de la Teheran.
"Am dat lovituri severe forţelor iraniene şi siriene" a spus duminică premierul israelian. Beniamin Netaniahu a mai promis că "vom continua să-i lovim pe toţi cei care vor încerca să ne atace". (Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Uitată de oameni şi vremuri, Cetatea Bucureştiului, ridicată acum un secol şi jumătate, e terenul de vânătoare doar pentru amatorii de suveniruri istorice. Oamenii care-i trec pragul regretă, însă, că autorităţile nu profită de ceea ce au şi nu transformă fortificaţiile capitalei în obiective turistice.
Cetatea Bucureştiului, ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, a ajuns uitată de vreme. 36 de fortificaţii şi baterii au fost construite pentru a apăra Capitala în caz de atac, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acum, nici nu se mai văd din stradă, din cauza buruienilor care le-a acoperit în întregime...
Ideea de a construi un sistem de fortificaţii care să apere capitala României de atacurile inamicilor a apărut în 1866, dar s-a concretizat două decenii mai târziu. Costul final pentru Cetatea Bucureştiului a fost de 85 de milioane de lei aur.
Regele Carol I l-a chemat în ajutor pe renumitul specialist în lucrări de fortificaţii din Belgia, generalul Henry Alexis Brialmont. Lucrările efective au început în 1884.
„O centură de 18 forturi şi 18 baterii intermediare, practic plasate la bătaia maximă a unui tun din acea vreme, la 4 kilometri între forturi”, explică Andrei Berinde, ghid turistic.
Din ansamblul de fortificaţii face parte şi bateria 8-9, care, acum de abia se mai zăreşte din stradă, din cauza buruienilor. Nu a fost folosită niciodată în scopul pentru care a fost ridicată. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.