Premium
Douăzeci şi două de persoane au fost arestate şi au fost confiscate maşini de lux şi vile în cadrul unei anchete europene privind o fraudă de aproximativ 600 de milioane de euro afectând planul naţional de redresare şi rezilienţă al Italiei, au anunţat joi Parchetul European (Biroul Procurorului Public European, EPPO - condus de Laura Codruța Kovesi) şi poliţia italiană, relatează AFP şi DPA, informează Agerpres.
Zeci de percheziţii au fost efectuate în Italia, Austria, România şi Slovacia. Opt dintre suspecţii arestaţi au fost plasaţi în arest preventiv, iar ceilalţi 14 au fost plasaţi în arest la domiciliu. Unul dintre ei, contabil, a primit interdicţia de a-şi exercita activitatea profesională, a indicat EPPO.
Miza
Organizaţia vizată este suspectată că a orchestrat, între 2021 şi 2023, o fraudă vizând deturnarea de fonduri destinate Italiei în cadrul planului de relansare european post-COVID.
Suspecţii ar fi solicitat să primească subvenţii pentru a susţine digitalizarea, inovarea şi competitivitatea unor întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), care în realitate erau fictive. Ei ar fi fost ajutaţi de contabili, prestatori de servicii şi notari şi sunt bănuiţi că au transferat fondurile primite către conturi bancare din Austria, România şi Slovacia.
În Italia, garda financiară din Veneţia a îngheţat active în valoarea totală de 600 de milioane de euro, pe baza unei decizii judiciare.
Este vorba despre apartamente şi vile somptuoase, sume importante în criptomonede, ceasuri Rolex, bijuterii Cartier, aur şi automobile de lux, în special Lamborghini Urus, Porsche Panamera şi Audi Q8, potrivit gărzii financiare veneţiene.
La percheziţii, efectuate în diferite regiuni italiene, au participat aproximativ 150 de poliţişti, ajutaţi de câini de urmă.
Context
În 2020, Uniunea Europeană a adoptat un plan de relansare în valoare de 800 de miliarde de euro pentru a ajuta cele 27 de state membre să facă faţă crizei cauzate de pandemie. Planul este finanţat printr-un împrumut comun. Italia este cel mai important beneficiar, PNRR-ul său ridicându-se la 194,4 miliarde euro (71,8 miliarde euro subvenţii şi 122,6 miliarde euro împrumuturi).
EPPO, cu sediul la Luxemburg, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene, cum ar fi fraude transfrontaliere cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Iniţial, trei state membre ale UE - Polonia, Suedia şi Ungaria - au optat să nu ia parte la EPPO, în timp ce Danemarca şi Irlanda au decis să nu participe la spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie. Noul guvern de la Varşovia a solicitat oficial însă, la începutul acestui an, aderarea Poloniei la Parchetul European, una din măsurile judiciare promise de noul executiv condus de pro-europeanul Donald Tusk.
Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european. De asemenea, fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor.
