Camera Deputaților a adoptat tacit la mijlocul lunii octombrie un proiect de lege prin care se dorește interzicerea publicității la OTC-uri (medicamentele eliberate fără prescripție medicală – „over the counter”). Deși comisiile raportoare – Comisia de Cultură, Arte și Mass-Media și Comisia de Sănătate – au audiat toate părțile implicate timp de mai multe săptămâni și au adoptat un raport comun de respingere a proiectului de lege, acest raport nu a mai fost dezbătut în plenul Camerei, lăsând proiectul de lege 450/2015 să se întoarcă la Senat în forma inițială. Un dezinteres minor acum îi poate costa pe politicieni enorm la anul. În anul electoral 2016, ei ar lăsa televiziunile și radiourile fără o importantă sursă de venit – banii proveniți din publicitatea la medicamentele eliberate fără prescripție medicală.
Senatorul UDMR Vegh Alexandru a inițiat un proiect de lege prin care dorește amendarea Legii Publicității 148/2000 și a Legii audiovizualului 504/2002 în care propune interzicerea publicității la OTC-uri și la farmacii. În expunerea de motive, senatorul scrie că „pacienții nu ar trebui să se trateze după ureche pe baza celor auzite la radio și la televizor despre un medicament”, iar cât privește farmaciile „suntem de părere că o soluție drastică va fi una eficientă și își va atinge scopul, anume acela de a interzice influența reclamelor înșelătoare și comparative”. Sub pretextul siguranței sănătății pacienților, domnul Vegh interzice publicitatea la medicamentele fără rețete (OTC), însă lasă suplimentele alimentare nereglementate (publicitatea la acestea nici măcar nu este avizată de Ministerul Sănătății, prin Agenția Națională a Medicamentului, ci de Ministerul Agriculturii!!!).
Cel mai spinos aspect este că acest proiect de lege are un impact asupra pieței media în primul rând, lucru care este puțin luat în calcul în decizia politică. Conform Raportului Zenith România Advertising Expediture Forecast, categoriile de produse și servicii cu cele mai mari investiții în publicitate sunt: medicamentele și produsele farmaceutice – 13% (adică segmentul pe care vrea să îl interzică Alexandru Vegh), produsele alimentare – 12,2%, retail-ul și telecomunicațiile – 11,5%, produsele de larg consum non-alimentare 10,1% etc. În ultimii ani, s-a înregistrat un reviriment al pieței de OTC-uri, ceea ce i-a determinat pe producătorii de medicamente să își revizuiască prognozele de la +1,8 la +3,5% pentru anul 2015. Adică, se lărgește baza de venituri în publicitate/media. Dacă se extinde piața de OTC-uri, automat se extinde și piața de publicitate pe acest segment. Iar publicitatea este principala sursă de existență pentru mass-media!
Nu știm dacă UDMR vrea să blocheze un circuit legal al banilor curați din publicitate în mass-media și să încurajeze practicile oneroase de finanțare a instituțiilor de presă. Nu știm nici care a fost adevăratul motiv al proiectului de lege, argumentele sale publice fiind că ar salva bani la bugetul de stat, ceea ceeste o mare confuzie. CNAS nu prevede fonduri pentru decontarea OTC-urilor. Știm doar că o astfel de lege i-ar tăia mass-media o sursă legală și legitimă de existență, iar parlamentul nu a adoptat niciun act normativ în sprijinul presei.
Este adevărat că la Camera Deputaților, comisiile raportoare – cea de Cultură și cea de Sănătate – au respins proiectul de lege, iar Guvernul însuși a dat aviz negativ. Cu raportul comisiilor de a-l respinge, proiectul urma să fie dezbătut în plen, dar, din ignoranță sau dezinteres, nu a ajuns să fie pus pe ordinea de zi a plenului Camerei. S-a depășit termenul constituțional de 45 de zile și a fost adoptat, conform regulamentului Camerei, prin procedură tacită. Să sperăm că măcar la Senat va exista o preocupare mai mare pentru acest subiect, iar camera decizională va dezbate cu argumente solide pro și contra și va decide corect. În mâinile senatorilor stă acum liniștea campaniilor electorale de anul viitor!
Comentează