Modificarea regulamentului Comisiei SRI, în sensul obligării celor invitaţi să se prezinte la audieri, stârneşte contre între parlamentari. Senatul pregăteşte un punct de vedere contrar sesizării de neconstituţionalitate depusă de PNL.
Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, condusă de senatorul ALDE Ionuț Sibinescu, a adoptat, miercuri, un proiect de punct de vedere cu privire la sesizarea Curții Constituționale asupra neconstituționalității Hotărârii Parlamentului nr.85/2017. Proiectul de punct de vedere adoptat de senatorii din Comisia de specialitate a fost înaintat Biroului permanent al Senatului.
Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului nr.85/2017 de către un grup de 51 de deputați liberali, la care s-a asociat un deputat neafiliat politic.
În sesizarea transmisă CCR se contestă dreptul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI de a face anchete în domeniul său de activitate, fără aprobarea expresă și specială a forului legislativ.
Proiectul de punct de vedere a fost prezentat de președintele Comisiei, Ionuț Sibinescu, lider al grupului senatorial ALDE, fiind adoptat în unanimitate de către membrii comisiei.
Autorii sesizării pleacă de la premisa că invitarea de către Comisia comună permanentă pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații a oricărei persoane care ar deține informații relevante pentru sfera de activitate a acesteia - posibilitate reglementată în alin.(4) al art.9 din Hotărârea Parlamentului nr.85/2017 - ar presupune în mod obligatoriu derularea unei anchete parlamentare în curs.
Vezi şi: Nicuşor Dan vorbeşte despre un nou partid: 'Există spaţiu pentru o altă formaţiune' - VIDEO
În documentul adoptat miercuri de senatorii din Comisia pentru constituționalitate, se menționează că “invitarea unei persoane care ar deține informații considerate relevante de către comisie pentru exercitarea atribuțiilor sale și obligația persoanei respective de a se prezenta la audieri - aspecte nou reglementate în Hotărârea Parlamentului nr. 85/2017 - sunt probleme de ordin general, neavând nicio legătură cu o anchetă parlamentară”.
“Dacă circumstanțele invitării unei persoane la comisie și natura documentelor deținute de aceasta ar indica cerința înfăptuirii unei anchete parlamentare, ar urma să se procedeze potrivit dispozițiilor regulamentare în materie, inclusiv să se ceară aprobarea forului legislativ. Trebuie ținut seama și de faptul că orice depășire de către comisie a prerogativelor sale urmează să fie sancționată de Parlament. Ca atare, concluziile rezultate din audierea unei persoane, potrivit celor două alineate criticate în sesizare, vor fi evaluate și, după caz, însușite sau respinse de Parlament, dacă procedura de audiere ar fi considerată o anchetă parlamentară”, se arată în proiectul de punct de vedere transmis Biroului permanent.
Totodată, semnatarii sesizării contestă dreptul Comisiei comune permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații de a obliga persoane particulare să se prezinte în calitate de invitați ai comisiei, în scopul de a face cunoscute documente relevante de care comisia are nevoie pentru a-și îndeplini atribuțiile sale regulamentare.
“Pentru a contesta constituționalitatea Hotărârii Parlamentului nr.85/2017 raportată la nerespectarea art.111 alin.(1) din Constituție, autorii sesizării invocă considerentele expuse în Decizia Curții Constituționale nr. 45/1994, fără să țină seama că în considerentele respective instanța constituțională se referea, în general, la cerința ca în regulamentele parlamentare să fie incluse doar prevederi care privesc numai organizarea internă și funcționarea celor două foruri legislative. Numai în acest context, Decizia Curții Constituționale nr.45/1994 a statuat că prin Regulamentul Camerei Deputaților se pot stabili drepturi și obligații doar pentru deputați, autorități, demnitari și funcționari publici, în funcție de raporturile pe care aceștia le au cu această Cameră legislativă”, se menționează în textul aprobat de senatorii Comisiei pentru constituționalitate.
Problema invitării unei persoane la o comisie de anchetă era deja reglementată în Regulamentul activităților comune ale celor două Camere ale Parlamentului, se arată în proiectul de punct de vedere.
“Spre deosebire de această situație ipotetică, Hotărârea Parlamentului nr.85/2017 nu contravine principiului stabilit deja în Decizia Curții Constituționale nr.45./2017 și reglementează dreptul unei comisii parlamentare de a invita la ședințele sale anumite persoane, acestea având obligația de a da curs invitației ce li s-a adresat. În ipoteza reglementată prin cele două alineate nou introduse la art.9 al Hotărârii Parlamentului nr.30/1993nu este vorba de o anchetă parlamentară, ci de o modalitate de lucru a comisiei menționate în vederea îndeplinirii unora din atribuțiile sale legale”, se subliniază în documentul citat.
Cu privire la încălcarea dispozițiilor referitoare la inviolabilitatea libertății individuale, coroborat cu restrângerea unor drepturi și libertăți, semnatarii sesizării susțin că obligația ce incumbă oricărui cetățean român de a se prezenta ”numai în fața unei comisii parlamentare de anchetă”, dacă deține informații cu privire la obiectul anchetei, nu operează și în ipoteza în care ar fi invitat de o comisie permanentă, cum este Comisia comună pentru exercitarea controlului asupra activității Serviciului Român de Informații.
“Prin Hotărârea Parlamentului nr.38/2017, a cărei constituționalitate a fost constatată prin Decizia Curții Constituționale nr.430/2017 este reglementată posibilitatea invitării oricărei persoane ”care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei și care acceptă să fie audiată.” Textul citat face parte din art.9 al Regulamentului activităților comune ale celor două Camere și are în vedere comisiile de anchetă parlamentară. De aceea, legiuitorul a impus condiția acordului persoanei invitate de a se prezenta în fața comisiei pentru a fi audiată. Această ipoteză diferă de împrejurările în care nu se impune organizarea unei anchete parlamentare – situație ipotetică avută în vedere de Hotărârea Parlamentului nr.85/2017. În asemenea cazuri, s-a considerat că obligația persoanei de a da curs invitației nu mai trebuie condiționată de acordul acesteia. Ca atare, norma de completare introdusă în cuprinsul art.9 al Hotărârii Parlamentului nr.85/2017, a cărei constituționalitate este contestată, este necesară și nu încalcă nicio dispoziție a Legii fundamentale”, se arată în proiectul de punct de vedere.
Comentează