Premium
Comuna Mogoșoaia a fost zilele trecute în centrul unui scandal. Subiectul scandalului Sectorul Zero, un proiect de dezvoltare urbană, care presupune o reajustare teritorială. Dacian Cioloș a atacat proiectul, iar Paul Precup, primarul comunei, a replicat că USR apără rechinii imobiliari. Am vrut să vedem mai multe detalii despre acest proiect, dar și care este miza politică. Mai multe detalii ni le oferă Precup în interviul de mai jos.
Reporter: Domnule primar, am văzut că este un întreg scandal la dumneavoastră în Mogoșoaia și vrem să ne explicați și nouă ce se întâmplă, de ce acest război cu USR și ce este mai concret proiectul Sectorul Zero?
Mihai Precup, primar Mogoșoaia: USR a ajuns apărătorul rechinilor imobiliari și își dorește neapărat blocarea proiectului Sectorului Zero pentru că dezvoltarea acestuia aduce grave prejudicii dezvoltatorilor imobiliari, care nu mai pot specula terenul, ba mai mult se trezesc în situația în care nu mai pot să își impună ei interesele, să dicteze cu cât se vinde terenul, cum se construiește și unde se construiește. Să vă explic în detaliu:
Primăria Mogoșoaia a început acest proiect în urmă cu mai mulți ani. A fost totul transparent. Am aprobat Strategia de Dezvoltare a comunei în Consiliul Local încă din anul 2017. Pe terenul care acum este pârloagă, bălării, vrem să facem planificarea pentru o dezvoltare durabilă, coerenta si integrata. Sunt 1200 de hectare, aceasta suprafață se va dezvolta in ani, poate chiar zeci se ani, noi vrem doar sa ne asigurăm ca aceasta dezvoltare sa fie făcuta integrat, după regulile noastre nu ale dezvoltatorilor imobiliari. De aceea este nevoie de o reajustare teritoriala, acesta este punctul de plecare, nu linia de sosire. Vrem sa ne dezvoltăm treptat, însă pe baza unei planificări unitare pe întreaga suprafață planificabilă de la bun început
Aceasta planificare înseamnă ca vrem sa punem deoparte de la început tot necesarul de teren destinat domeniului public util unei urbanizări corecte pentru întreaga suprafața de 1200 . Trebuie să facem acest lucru cât timp terenul încă este agricol si poate fi modelat urbanistic. Cât timp nu are vreo valoare care sa stârnească patimi, nefiind nici construibil, nici viabilizat. Toată lumea trebuie să înțeleagă: acest teren nu are viitor urbanistic în lipsa intervenție primăriei.
Ca sa punem deoparte acest teren exista doua variante:
Fie alegi sa iti dai acordul, să participi la proiectul întreg de reconfigurare si cedezi către domeniul public partea ta proportionala de 39 %, alaturi de toti ceilalti proprietari care doresc sa participe. După care ești repoziționat cu cei 61% ramasi pe cat posibil in aceeasi zona, zona propusa spre a fi introdusa la sfarsitul reconfigurarii in intravilan;
Fie nu iti dai acordul sa participi si alegi sa fii despagubit prin expropriere pe întreaga suprafața;
Cele 39% primite de la fiecare participant se reconfigureaza in drumuri corect dimensionate, spatii verzii, spații tehnice , spații administrative si spații de protecție împotriva calamităților. Pe aceste spatii construim străzi, bulevarde, drumuri expres, de conexiune cu capitala si localitățile învecinate, infrastructura administrativa, școală, spital, invatamant si cercetare, o zonă logistică și o zonă rezidențială. Pe o treime va fi zonă rezidențială, o treime va fi disponibilă pentru zona de educație și o treime pentru zona de industrial.
Tot acest proiect înseamnă pentru Mogoșoaia: locuri de muncă, venituri mai mari, condiții de trai mai bune. Pentru administrație va însemna încasări de milioane de euro la buget, ceea ce ne va da forța să fim total autonomi, să nu stăm cu mâna întinsă la guvern și să așteptăm bani pentru asfaltare sau renovarea unor spații.
Dar, toate astea înseamnă pierderi pentru rechinii imobiliari care nu mai pot specula terenul așa cum vor ei. Nu se mai pot bucura ca sta terenul in extravilan sa il cumpere la preturi de nimic si sa vina apoi sa propuna introducerea in intravilan prin toate minunile de proiecte inghesuite si nearmonizate. După care să vină sa ceara sa fie expropriati pe drumuri si spatii de statii de epurare, de depresurizare, transformare, etc la preturi de intravilan. Ca într-un final să aibă și pretenția ca tot statul, noi, autoritatea locala sa investeasca banii pentru realizarea acelei infrastructuri. Acolo e o parte a mizei.
R :Chiar Dacian Cioloș a ieșit să v-a acuzat pe dvs și pe Alina Gorghiu că pregătiți un tun imobiliar. Că ați pus oamenii să cedeze 39% dinteren și că îi expropriați pe cei care nu vor.
Mihai Precup, primar Mogoșoaia: Cred că pe Cioloș l-au păcălit rechinii imobiliari. I-au vândut niște minciuni și acesta a ieșit să atace proiectul pentru că este făcut de un primar liberal fara macar ca ceara o prezentare din partea primariei, macar sa fie in cunoștință de cauza. Dacă mă întrebați pe mine, acesta nu înțelege nimic din economie, din principiile pe care le presupune un proces de comasare a terenului, de creștere a valorii acestuia.
Ce tun imobiliar pot da eu, când tot terenul celor care participa, inclusiv eu, se cedează benevol. Acest teren împreuna cu terenul ce se expropriază intră în domeniul public al Comunei Mogoșoaia. Nu iau eu terenul îl bag în sac și plec cu el acasă!
Avem peste 50% din oamenii care au terenuri acolo care au înțeles utilitatea proiectului și au acceptat să devină parteneri ai primăriei. Ei au cedat terenul. Primăria ia acest teren, ca să se obțină o suprafață suficienta pe care să se poată construi spațiile administrative, dar și drumurile de acces, principale secundare. Ca să poți face o planificare mare, ai nevoie de o suprafață de teren pe care să spui de început: pe aici trece drumul, aici așezăm școala, aici primăria, aici fabrica, aici biroul. Este un proiect al comunității!
R: Dar ce câștigă acești oameni de vor să cedeze 39%?
Mihai Precup, primar Mogoșoaia: Prețul terenului rămas va crește după ce zona va fi viabilizată, va fi amenajată și terenul va intra în intravilan.
Dacă vreți să știți, e exact același principiu utilizat în majoritatea tarilor civilizate din lume. De exemplu, în Austria. Comunități locale au decis să se asocieze și să construiască stațiuni de schi. Au pus terenul la comun, s-au făcut bazele și se exploatează. Aici avem un principiu asemănător. Facem un proiect al Comunei care va aduce prosperitate tuturor celor din Mogoșoaia.
R:Și cei care nu vor să cedeze?
Mihai Precup, primar Mogoșoaia: Sunt expropriați așa cum scrie la lege. În condițiile legi.
R:USR se mai leagă și de alte aspecte. Dvs creați un nou oraș, iar toate aceste lucruri vor duce la trafic blocat, la o aglomerare urbană!
Mihai Precup, primar Mogoșoaia: Dacă era după USR, noi rămâneam și locuiam în peșteri și nu se mai dezvolta nimic. Daca era dupa USR, încă din anii 90 nimeni n-ar fi putut sa se mute la noi si în comună. Mulți dintre usriști s-au mutat aici. Adică, dezvoltarea a fost ok pana s-au mutat ei.
Dar si aici USR minte. Sectorul Zero va avea un drum express de acces separat. Nu se va intra de pe actualul DN1A care străbate comuna. Va avea o intrare total separată cu ieșire în A0, dar si in centura actuala catre Piata Presei Libere
Acest proiect va aduce beneficii concrete locuitorilor. Trebuie să înțelegem că procesul de dezvoltare apare oricum. Bucureștiul crește de la zi la zi. Se pune problema: organizăm noi dezvoltarea sau nu. Am văzut în alte comune de lângă București ce s-a întîmplat cu blocuri peste blocuri, fără parcări, fără drumuri de acces, fara scoli, licee si alte servicii publice in zona. Eu vreau ca Mogoșoaia să se dezvolte frumos și ordonat.
Sunt primar în Mogoșoaia și am cateva mandate la activ. Am scos comuna din mocirlă. Am asfaltat aproape toate străzile care aveau utilități. Am băgat apă si canal in 95 % din vatra veche si anul acesta încep lucrările de extindere in toate zonele nou dezvoltate. Am făcut un parc în care vin bucureștenii weekend de weekend și se minunează ce frumos e. Pot să vă spun că mă bucur că nu exista USR atunci. Sigur încercau să blocheze totul.
R:Până la urmă, hotărârea privind începerea exproprierilor a fost adoptată legal? Ați avut două treimi? A ieșit o întreagă polemică pe modul de calcul.
Mihai Precup, primar Mogoșoaia: Codul administrativ prevede că majoritatea calificată este compusă din 2/3 din numărul total al membrilor consiliului și prevede că cifra rezultată va fi primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urmă calculării acesteia. Pentru a face calculul este nevoie de efectuarea a două operații distincte. Mai întâi trebuie calculat cât înseamnă 2/3 dintr-o sută, exprimat în procente, pentru a determina unitatea numerică de referință a majorității calificate. 2/3 din 100 reprezintă, 66,(6) din suta aceea, adică 66,(6) la sută. Această unitate numerică a majoritatii calificate (procentul cum e prevăzut în lege, care nu este altceva decât tot o fracție zecimală cu numitorul 100) se va aplica la numărul de consilieri aferent fiecărui organ colegial. In acest fel, nu va exista o raportare imprecisa, la un număr variabil de consilieri, ci va exista un rezultat exact, zecimal, raportat la valoarea fixa a majorității calificate, exact scopul urmărit de lege. Prin calcularea a 66,(6)% din numărul de consilieri, indiferent de organul colegial, NICIODATĂ nu va rezulta un număr natural și, din acest motiv, legiuitorul nu a prevăzut situația unui număr natural/întreg.
Cu alte cuvinte, legea vorbește doar despre rotunjire, pentru că prin calcularea a 66(6) la sută din orice număr, ÎNTOTDEAUNA rezultatul obținut va fi cu virgulă. Este greșită calcularea a 2/3 direct, din numărul consilierilor, iar acest lucru este dovedit de erorile care pot apărea în formarea majorităților, așa cum a dorit-o legiuitorul, cel mai elocvent exemplu fiind majoritatea calificată pentru organul colegial de 9 consilieri. În concluzie, mai întâi trebuie calculat cât înseamnă 2/3 din 100 (rezultat fix) și pe urmă trebuie calculat cât înseamnă valoarea rezultată - de 66,(6)% - din numărul consilierilor(rezultat variabil, in funcție de numărul de consilieri din fiecare organ colegial). Această modalitate de calcul este singura, cât și cea logică, care asigură precizia necesară pentru respectarea pragului de două treimi prevăzută de lege și pentru a nu impune praguri minime diferite. Exemplificare calculare majoritate calificată, pentru situația Consiliului local din Mogosoaia, format din 15 consilieri:
Pasul I: 2/3 din 100 la sută = 66,(6)%
Pasul II: 66,(6)% din 15 consilieri = 9,(9)
Pasul 3: rotunjire conform legii (primul număr natural mai mare)= majoritate calificată de doua treimi pentru un consiliu de 15 este 10.
