PDL si fetele

Toate resursele castigatoare sunt concentrate, altfel, in noul partid prezidential, PMP, care are mai multa expunere media, mai multa prospetime imagologica, senzatia unui nou inceput etc. In PDL, pe masura ce exodul spre PMP va continua, nu vor ramane decat oamenii pe care un pariu de orgoliu elementar ii face aparent incompatibili cu transferul de supravietuire. Iar acestia sunt de doua soiuri: “veteranii” de tipul Blaga, care au ceva de dovedit lui Basescu si “doamnele” care – repet, la o privire superficiala – par a avea ceva de impartit cu “Doamna”.

Coincidenta sau nu, numele mai grele ramase in PDL dupa primele doua rituri de trecere peempiste sunt feminine: Andreea Paul, Raluca Turcan, Roberta Anastase, Sulfina Barbu sau Monica Macovei (care, sigur, poate fi incadrata cu egala indreptatire si la “veterani”). E prea mult, procentual vorbind, ca sa nu banuiesti cumva ca leadershipul Elenei Udrea in PMP are ceva neplacut si descurajant pentru atatea nume cu potential politic. Ca e ceva de demonstrat intre cele doua tabere pe care le serbam de 8 martie.

Paradoxal, de-aici ar putea sa se nasca sansa PDL la supravietuire: “veteranii” nu mai au nimic de oferit, fac parte dintr-o generatie care si-a epuizat relevanta politica. Demnitatea lui Blaga e admirabila – dar e la fel de eficienta ca sarjele cavaleriei poloneze in fata blindatelor germane. Oferta feminina – poate feminista – a “diviziei de doamne” din PDL e insa proaspata, neincercata cu adevarat politic. PDL e singurul partid din Romania in care femeile – pe masura estomparii lui Blaga – sunt pe cale sa ia cu adevarat puterea.

E un experiment politic necesar.