Pe hârtie, fondul forestier naţional s-a majorat cu 0,2% în 2020, dar am tăiat cu 4% mai mult

Fondul forestier naţional a înregistrat, în 2020, o creştere de aproximativ 0,2%, faţă de anul precedent, în timp ce volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 4%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La 31 decembrie 2020, suprafaţa fondului forestier era de 6.604.206 hectare (+11.976 hectare faţă de 2019), din care suprafaţa pădurilor totaliza 6.449.417 hectare. Aceasta a înregistrat anul trecut o creştere de aproximativ 0,3% faţă de anul precedent, adică un plus de 22.077 hectare. Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,7% din fondul forestier naţional, conform agerpres.

Conform statisticii oficiale, creşterea de 0,2% a fondului forestier naţional se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic).

Potrivit datelor INS, suprafaţa regenerată a crescut anul trecut cu 3%, respectiv cu 730 hectare. Volumul de masă lemnoasă recoltată a ajuns la 19,652 milioane metri cubi (mc), înregistrând un salt de 748.400 hectare (+4%) faţă de 2019, când a totalizat 18,903 milioane de mc.

Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor a fost în 2020 de 185.339 hectare, mai puţin cu 5.271 hectare faţă de 2019, din care tăierile rase reprezintă 2.773 hectare, în scădere cu 745 hectare. În 2019 a fost consemnată o suprafaţă de 3.518 hectare cu tăieri rase.

Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare: Centru (19,2% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10%), Sud-Est (8,4%) şi de Bucureşti-Ilfov (0,4%).

Potrivit sursei citate, cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (25,8% din totalul volumului de masa lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (25,7%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,5%), Vest (11,9%), Sud-Muntenia (10,6%), Sud-Vest Oltenia (6,8%), Sud-Est (6,4%) şi Bucureşti-Ilfov (0,3%).

La nivelul anului 2020, cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (28,8% din suprafaţa totală regenerată), Centru (16,6%), respectiv Nord-Vest (13,6%). Ierarhia continuă cu regiunile: Sud-Est (12,8%), Sud-Muntenia (10,3%), Vest (8,7%), Sud-Vest Oltenia (8%) şi Bucureşti-Ilfov (0,6%).

Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă,conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma de proprietate.

De asemenea, suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 hectare, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie. Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior.

Potrivit normelor metodologice publicate de INS, suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.

Tăierile rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri. Regenerarea reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri, ce înlocuieşte generaţia vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau artificială.