În timp ce Guvernul discută despre majorarea pensiilor din 2027, Valentin Lazea avertizează că o creștere fără finanțare sustenabilă poate avea un cost mult mai mare decât pare. Economistul-șef al BNR susține că, dacă România abandonează reducerea deficitului bugetar, ar putea ajunge să nu mai aibă bani nici pentru plata integrală a pensiilor actuale.
În răspunsurile oferite pentru Ziarul de Iași, Lazea pune în centrul discuției banii din care ar urma să fie susținută majorarea. O decizie poate fi trecută pe hârtie, spune economistul, însă asta nu înseamnă că bugetul o poate suporta.
„Nicio majorare nu este, tehnic, imposibilă, hârtia suportă orice. Dar a inversa procesul de consolidare fiscală este iresponsabil și va costa mai mult decât face”, afirmă Valentin Lazea.
Avertismentul apare într-un moment în care pensionarii așteaptă o decizie pentru anul viitor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a avansat recent o estimare de indexare de 7,3%, cu un impact bugetar de 9,6 miliarde de lei, precizând însă că procentul este neoficial și nefinal.
Lazea: dacă abandonăm reducerea deficitului, riscăm și plata pensiilor actuale
Economistul-șef al BNR susține că renunțarea la disciplina bugetară ar putea afecta capacitatea României de a obține finanțare. În evaluarea sa, o asemenea schimbare de direcție ar aduce inclusiv riscul retrogradării țării în categoria „junk”, asociată investițiilor speculative, ceea ce ar putea face împrumuturile mai scumpe și mai greu de obținut.
Consecințele invocate de Lazea depășesc astfel discuția despre procentul unei viitoare indexări.
„Deci, dacă ne hotărâm să mergem pe contrasens cu ceea ce ne cer finanțatorii, adică dacă abandonăm consolidarea fiscală, nu vom avea bani nici pentru plata integrală a pensiilor actuale”, avertizează economistul, în răspunsul transmis publicației Ziarul de Iași.
De unde vin banii pentru pensii și unde apare problema
Argumentul lui Lazea pornește de la legătura dintre pensii, salarii și economie. Pensiile publice sunt susținute în principal din contribuțiile de asigurări sociale plătite din veniturile salariale. Prin urmare, explică economistul, ele nu pot crește la nesfârșit mai repede decât veniturile care le finanțează.
La rândul lor, nici salariile nu pot avansa pe termen lung mai repede decât economia. În această logică, înainte de stabilirea unei majorări a pensiilor trebuie analizat cât poate susține economia creșterea veniturilor din muncă și, implicit, a contribuțiilor încasate.
„A proceda invers înseamnă a pune carul în fața boilor”, spune Lazea.
Dacă încasările nu țin pasul cu cheltuielile, diferența trebuie acoperită din alte venituri bugetare sau din împrumuturi. O majorare a pensiilor produce însă o obligație de plată care se repetă lunar, inclusiv în anii următori.
Calculul prezentat de economist: un leu din șapte, din împrumuturi
Pentru a ilustra presiunea asupra finanțelor publice, Lazea folosește un calcul simplu: la un deficit de aproximativ 6% din PIB și cheltuieli bugetare de circa 42% din PIB, aproximativ unul din șapte lei cheltuiți de stat este împrumutat.
Calculul privește ansamblul cheltuielilor publice, de la pensii și salarii până la investiții și dobânzi.
În evaluarea prezentată publicației, economistul descrie un parcurs de reducere a deficitului de la 9,2% la aproximativ 6% din PIB în doi ani, urmat de necesitatea coborârii spre 3% în următorii patru ani. Tocmai continuarea acestui efort ar fi pusă în dificultate, susține el, de majorări care nu au venituri suficiente în spate.
„Aviz amatorilor de experimente financiare”, este mesajul lui Lazea.
Ce se discută despre majorarea pensiilor din 2027
În paralel, Ministerul Muncii susține reluarea indexării de la 1 ianuarie. După cum a relatat ȘTIRIPESURSE.RO, Florin Manole a prezentat o estimare de creștere de 7,3%, cu un cost de 9,6 miliarde de lei.
Ministrul a precizat, la Antena 3 CNN, că procentul final trebuie să rezulte din formula legală și că susține aplicarea majorării într-o singură tranșă, de la începutul anului. Estimarea prezentată nu reprezintă însă o decizie definitivă privind procentul indexării.
Dinspre Ministerul Finanțelor, mesajul este condiționat de posibilitățile bugetare. Alexandru Nazare a cerut o indexare prudentă și sustenabilă, explicând că decizia trebuie luată după analizarea tuturor datelor necesare bugetului pentru 2027.
