Premium
O ambiguitate legislativă riscă să ducă la impozitarea pensiilor din Pilonul II cu același procent ca pensiile speciale, respectiv 15% sau 20%, semnalează Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Noile impozite ar urma sa se aplice de la 1 ianuarie 2024.
REPLICA Ministerului Muncii: Pensiile din Pilonul 2 NU vor fi impozitate suplimentar - Ministerul Muncii contrazice fondurile de pensii private
Din păcate, așa cum sunt formulate prevederile( n.r. legislative), ar putea să fie interpretat că și câștigurile de capital ale fondurilor private sunt necontributive, ceea ce ar duce la o impozitare progresivă și a câștigurilor de capital spune la RFI Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România(APAPR).
Reporter: Guvernanții propun impozitarea progresivă a pilonului II de pensii de la 1 ianuarie 2024. Cât de periculoasă este o astfel de propunere?
Radu Crăciun: În momentul de față aș spune că e vorba, mai degrabă, de o anumită confuzie legislativă, care în proiectul inițial își propunea să impoziteze progresiv doar pensiile speciale, făcând referire la caracterul lor necontributiv. Din păcate, așa cum sunt formulate prevederile, ar putea să fie interpretat că și câștigurile de capital ale fondurilor private sunt necontributive, ceea ce ar duce la o impozitare progresivă și a câștigurilor de capital începând cu 1 ianuarie. Planul inițial era ca aceste câștiguri de capital să fie impozitate doar cu 10% începând de la 1 ianuarie. Însă, în momentul de față, există riscul ca această impozitare progresivă să fie aplicată în locul acestei cote unice, în condițiile în care pensiile private sunt cele mai contributive cu putință dintre toate pensiile existente în România în momentul de față.
Rep: Dacă ar ajunge să se aplice această prevedere, cât ar pierde oamenii lunar din pilonul II?
Radu Crăciun: Acest calcul variază de la un participant la altul pentru că sumele strânse acolo sunt diferite. De asemenea, va conta foarte mult dacă cei care își vor scoate banii vor prefera o plată unică, caz în care suma fiind mai mare va intra într-o grilă de impozitare mai mare sau dacă vor prefera plăți eșalonate pe maxim cinci ani, așa cum e posibil acum, caz în care plățile vor fi mai mici și atunci și regimul de impozitare ar putea să fie mai favorabil.
Rep: Credeți că e o ambiguitate sau o chichiță?
Radu Crăciun: În momentul de față noi o considerăm a fi o ambiguitate, motiv pentru care am și sesizat Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, ASF cu rugămintea de a clarifica această situație, care face ca două prevederi legale să se contrazică, pe de o parte cea care prevedea o impozitare unică de 10% și aceasta mai recentă care ar putea sugera o impozitare progresivă. Așteptăm clarificări pe acest subiect.
Rep: Ce așteptări aveți în urma acestui dialog?
Radu Crăciun: Noi ne dorim să revenim la planul inițial, care presupunea o impozitare cu 10% a câștigurilor de capital care depășesc 2.000 de lei lunar, ceea ce ar duce la un regim fiscal mult mai favorabil decât cel actual, care impozitează nu doar câștigul de capital, dar și contribuțiile istorice ale participanților.
Rep: Despre ce sume vorbim în prezent că ar fi la pilonul II de pensii, care este obligatoriu, nemaidiscutând despre pilonul III?
Radu Crăciun: Dacă vorbim despre cineva care timp de 15 ani a contribuit lună de lună cu un salariu mediu pe economie, suma pe care un astfel de participant ar trebui să o aibă în cont ar fi undeva în jur de 36.000 de lei.
Rep: Cum stau lucrurile în alte state în ceea ce privește impozitarea?
Radu Crăciun: Lucrurile diferă de la o țară la alta și nu putem generaliza. Dar, de exemplu, dacă e să mă raportez la Marea Britanie, care are unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de pensii private, în ceea ce privește contribuțiile la pensiile private deductibilitatea lor este totală. Dacă vrei să ai o contribuție echivalentă cu salariul tău, cu alte cuvinte, întreg salariul să ți-l pui într-un cont de pensie privată, atunci întreaga sumă va fi deductibilă. Însă, așa cum spuneam, exemplele sunt diferite, însă fără doar și poate, mai toate statele occidentale, unde fondurile de pensii au mii de miliarde de lei în administrare, încearcă să stimuleze economisirea pe termen lung a populației, ceea ce în România, din păcate, încă nu se întâmplă.
Rep: Ce ar trebui să știe oamenii sigur în prezent, în condițiile în care, după cum spuneați, știm că ați demarat un dialog cu ASF, cu Ministerul Finanțelor. În cât timp ar trebui să primiți un răspuns clar de la aceștia?
Radu Crăciun: Procesul trebuie să fie cât mai rapid pentru că noi trebuie să ne punem la punct sistemele interne în așa fel încât acestea să ne furnizeze în mod corect impozitele pe care noi trebuie să le reținem și sumele nete pe care trebuie să le plătim participanților. Deja suntem la începutul lui decembrie. De la 1 ianuarie trebuie să facem plățile conform legii. Este esențial să avem un răspuns cât mai rapid, de ce nu și o modificare legislativă poate chiar prin ordonanță de urgență, deoarece nisipul din clepsidră curge și nu mai e foarte mult acolo.
Rep: De cât timp ați avea nevoie pentru o modificare a sistemelor informatice?
Radu Crăciun: De cel puțin o lună pentru că vorbim de faptul că suntem în criză de timp.
preluare RFI via Rador Radio România
