Premium
Armata chineză petrece din ce în ce mai mult timp executând exerciții axate pe cucerirea unor insule prin forță, potrivit unui nou raport al Departamentului Apărării, citat de Business Insider.
Raportul, care a fost făcut public marți de Pentagon, prezintă cele mai recente evoluții militare și de securitate chineze și are ca scop să ofere Congresului o perspectivă asupra intențiilor și obiectivelor Beijingului. Ca o evaluare amplă a puterii militare a Chinei, raportul subliniază amenințarea pe care China o reprezintă pentru insula democratică autoguvernată Taiwan.
Pentagonul a raportat că Armata Populară de Eliberare a Chinei (APL) "a intensificat presiunile diplomatice, politice și militare" împotriva Taiwanului în cursul anului 2021, sporind "acțiunile provocatoare și destabilizatoare" în jurul regiunii.
Aceste acțiuni au inclus "exerciții de capturare a insulelor" și zboruri care trec în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului (ADIZ) - acțiuni pe care Beijingul le-a continuat și în 2022.
În ceea ce privește anul trecut, exercițiile de capturare a insulelor "au devenit mai frecvente și mai realiste", a precizat Departamentul Apărării, explicând că APL a desfășurat peste 20 de exerciții navale care au avut un element de capturare a insulelor, față de doar 13 astfel de exerciții în anul precedent. Aceste exerciții și antrenamente - dintre care unele au fost desfășurate de armata chineză în apele din apropierea Taiwanului - au fost prezentate anterior în mass-media de stat chineză.
"Multe dintre aceste exerciții s-au concentrat pe realismul de luptă și au prezentat misiuni de noapte, antrenamente în condiții meteorologice nefavorabile și operațiuni simultane pe mai multe domenii", a precizat Pentagonul în raportul său. Realismul de luptă în antrenamente a fost un punct central al eforturilor de modernizare militară ale liderului chinez Xi Jinping, care vizează construirea unei forțe de clasă mondială care să poată lupta și câștiga războaie.
Iar conducerea chineză nu a renunțat niciodată la utilizarea forței ca opțiune pentru a-și atinge obiectivele de unificare cu Taiwanul, pe care China îl consideră parte a teritoriului său suveran.
Evaluând în mod specific potențialele acțiuni militare pe care China le-ar putea întreprinde împotriva Taiwanului, Pentagonul a concluzionat că o invazie amfibie masivă ar fi o performanță dificilă pentru Beijing. O astfel de operațiune, care se numără printre cele mai complicate de desfășurat, ar necesita un sprijin semnificativ, control aerian și maritim și suficiente provizii. O astfel de întreprindere ar solicita în mod semnificativ forțele APL și există riscuri substanțiale.
"În combinație cu uzura inevitabilă a forțelor, complexitatea războiului urban și potențiala insurgență, acești factori fac ca o invazie amfibie a Taiwanului să reprezinte un risc politic și militar semnificativ pentru Xi Jinping și Partidul Comunist Chinez, chiar și în ipoteza unei debarcări reușite", a precizat Pentagonul.
Totuși, Departamentul Apărării a precizat că, deși China s-ar putea lupta cu o invazie la scară largă a Taiwanului, este capabilă să cucerească insule mai mici controlate de Taiwan, precum Pratas sau Itu Aba din Marea Chinei de Sud. Pentagonul a mai spus că o "invazie a unei insule de dimensiuni medii, mai bine apărate, cum ar fi Matsu sau Kinmen, se încadrează în capacitățile APL".
O astfel de mișcare ar demonstra capacitate și hotărâre, dând în același timp dovadă de reținere, a spus Pentagonul, dar există încă riscuri politice, cum ar fi o condamnare internațională puternică.
În plus față de atenția pe care Beijingul o acordă de mult timp Taiwanului, China deține, de asemenea, pretenții concurente la insule și recife din Marea Chinei de Sud, unde China a construit avanposturi militare și și-a consolidat poziția.
SUA au acuzat China de un comportament din ce în ce mai agresiv în jurul Mării Chinei de Sud, iar oficialii americani au avertizat anterior că "comportamentul iresponsabil" al Chinei ar putea declanșa un "incident sau accident major". Cele mai recente avertismente au venit pe fondul unei perioade de tensiuni sporite între China și SUA din cauza călătoriei președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan.
La începutul acestei luni, vicepreședintele Kamala Harris a făcut o călătorie rară într-un punct fierbinte din Marea Chinei de Sud, mai exact pe insula filipineză Palawan, care domină zonele disputate din această cale navigabilă strategică. Răspunsul Chinei a fost însă mai reținut decât atunci când Pelosi a vizitat Taiwanul.
