Premium
De-a lungul istoriei, industria chimică, alături de industria tutunului sau a uleiului, a fost conștientă de pericolele asociate cu produsele sale, dar a ascuns aceste informații pentru a proteja vânzările, informează iflscience.com. Descoperă cum acest lucru se aplică și tigălor din teflon.
Documentele secrete ale industriei arată că DuPont și 3M, cei mai mari producători de PFAS, așa-numitele „substanțe chimice pentru totdeauna”, au fost analizate, dezvăluind că firmele știau despre efectele adverse cu cel puțin 21 de ani înainte ca acestea să devină cunoscute public.
„DuPont a avut dovezi de toxicitatea PFAS din studii interne pe animale și profesionale pe care nu le-au publicat în literatura științifică și nu a raportat concluziile la EPA, așa cum este cerut de TSCA. Toate aceste documente au fost marcate ca și „confidențiale” și, în unele cazuri, directorii din industrie „au vrut ca acest memoriu să fie distrus”, au scris autorii într-o nouă lucrare.
PFAS – Substanțe alchilate perfluorinate – au o gamă uriașă de utilizări, de la tigăi antiaderente la material impermeabil și rezistent la pete, spumă de stingere a incendiilor și chiar motoare cu reacție. Sunt extrem de rezistente și nu se degradează, de aceea câștigă porecla de „substanțe chimice pentru totdeauna”. Deoarece nu se degradează, se pot acumula în mediul înconjurător și în corpul nostru, cu consecințe nefaste.
Industriile au întârziat conștientizarea publicului cu privire la sănătatea și consecințele ecologice ale PFAS și au respins reglementările privind aceste substanțe. Documentele din acest studiu au fost primele din industrie care au fost analizate folosind metode concepute pentru a expune tacticile industriei tutunului.
La ce riscuri te expui când folosești banala tigaie din teflon
Documentele analizate sunt din perioada 1961 – 2006 și au fost descoperite într-un proces intentat de avocatul Robert Bilott. El a fost prima persoană care a dat în judecată cu succes DuPont pentru contaminare cu PFAS. Le-a dăruit producătorilor documentarului The Devil We Know, care apoi le-a donat Bibliotecii de documente ale industriei chimice a Universității din California San Francisco, unde au fost analizate.
„Aceste documente dezvăluie dovezi clare că industria chimică știa despre pericolele PFAS și nu a lăsat publicul, autoritățile de reglementare și chiar propriii angajați să cunoască riscurile”, autor principal, profesorul Tracey J. Woodruff, director al Programului UCSF pentru reproducere, Sănătate și Mediu (PRHE), fost om de știință principal și consilier de politici la Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), a declarat într-un comunicat.
În 1961, șeful de toxicologie al Teflonului a descoperit că materialul de teflon ar putea crește dimensiunea ficatului șobolanilor chiar și în doze mici și că „contactul cu pielea ar trebui evitat cu strictețe”. O notă internă din 1970 de la Laboratorul Haskell, finanțat de DuPont, a constatat că C8 (unul dintre miile de PFAS) este „foarte toxic atunci când este inhalat și moderat toxic atunci când este ingerat”. De asemenea, au descoperit că un PFAS numit acid perfluorooctanoic (PFOA) ar ucide un câine la două zile după ingestie, scriu cei de la Iflscience.com.
Mai mult, s-a descoperit că doi angajați au născut copii cu malformații congenitale, fiind vorba despre două dintre cele opt femei gravide care lucraseră în producția C8. După o analiză internă, directorii susținut că nu au găsit nicio dovadă de efecte congenitale cauzate de C8.
În 1980, ei le-au spus, de asemenea, angajaților lor că C8 are o toxicitate la fel de scăzută ca sarea de masă, în ciuda dovezilor vechi de un deceniu care arătau contrariul. Un comunicat de presă din 1991 de la DuPont a susținut că „C8 nu are efecte toxice sau dăunătoare asupra sănătății cunoscute la oameni la nivelurile de concentrație detectate”.
Compania a încercat, de asemenea, să facă presiuni asupra US EPA să-și susțină afirmațiile printr-un e-mail în care se spunea: „Avem nevoie de EPA să spună rapid (mâine la prima oră) următoarele: că produsele de consum vândute sub marca de teflon sunt sigure și, până în prezent, nu există efecte asupra sănătății umane cunoscute ca fiind cauzate de PFOA.”
EPA a amendat DuPont în 2004 pentru că nu a dezvăluit pericolele PFOA. Acordul de 16,45 milioane de dolari a fost cea mai mare sancțiune civilă obținută în temeiul statutului de mediu al SUA la acea vreme. Veniturile DuPont din C8 și PFOA în 2005 au fost de 1 miliard de dolari.
