Personalităţi ale societăţii civile din Turcia, judecate pentru manifestaţiile anti-Erdogan din 2013

Procesul mai multor personalităţi ale societăţii civile din Turcia, inclusiv filantropul Osman Kavala, s-a deschis luni cu acuzaţia, considerată mincinoasă de către apărătorii lor, de tentativă de înlăturare de la putere a guvernului lui Recep Tayyip Erdogan în cursul unei vaste mişcări de contestare în 2013, relatează AFP potrivit Agerpres.

Audierea a avut loc în condiţii de înaltă securitate la închisoarea Silivri, de la periferia Istanbulului, potrivit unei corespondente a AFP de la faţa locului.

Cei 16 acuzaţi riscă închisoarea pe viaţă în acest dosar, ce suscită preocupare din partea apărătorilor drepturilor omului, care denunţă ''o vânătoare de vrăjitoare'' şi susţin că nu există ''nici o umbră de dovadă'' în susţinerea acuzaţiei.

Printre persoanele judecate figurează omul de afaceri şi filantrop Osman Kavala, a cărui încarcerare - de peste 600 de zile - a devenit simbolul represiunii împotriva societăţii civile, îndeosebi de la tentativa de puci din 2016.

Kavala şi un alt inculpat sunt judecaţi în stare de arest, alţi opt în stare de libertate condiţionată şi alţi şase care au fugit din ţară sunt judecaţi în contumacie.

Cinci dintre ei, inclusiv Kavala, au depus mărturie în faţa tribunalului luni, dezminţind acuzaţiile care li se aduc. Ceilalţi inculpaţi urmează să fie audiaţi luni.

Kavala, o personalitate renumită şi respectată în mediile intelectuale din Europa, este acuzat că a finanţat manifestaţiile uriaşe împotriva lui Erdogan în 2013, cunoscute sub denumirea de ''Mişcarea Gezi'', după numele Parcului Gezi din centrul oraşului Istanbul.

În cursul audierii, el a respins ''afirmaţiile iraţionale lipsite de probe''. ''Nu am fost în viaţa mea partizanul schimbării guvernelor altfel decât prin alegeri libere'', a declarat Kavala.

''Mişcarea Gezi'' a început printr-un protest de tip sit-in al militanţilor ecologişti pentru a apăra Parcul Gezi, unul din rarele spaţii verzi din centrul Istanbulului. După o represiune brutală, protestul s-a transformat într-o mişcare mai globală împotriva lui Erdogan, care era în acea vreme premier.

Represiunea împotriva simpatizanţilor ''Mişcării Gezi'' a cunoscut o creşte în intensitate în toamna lui 2018, respectiv după cinci ani de la manifestaţii, odată cu arestarea mai multor cadre universitare şi personalităţi ale societăţii civile apropiate lui Kavala.

Turcia este periodic arătată cu degetul de către organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, care sunt preocupate în legătură cu deteriorarea situaţiei în ce priveşte statul de drept în ultimii ani.

În actul său de acuzare, de 657 de pagini, procurorul prezintă ''Mişcarea Gezi'' drept o operaţiune condusă din străinătate pentru a face rău Turciei.

În opinia lui Andrew Gardner, cercetător al organizaţiei Amnesty Internaţional în Turcia, actul acuzării ''nu deţine nicio umbră de dovadă care să ateste că (acuzaţii) sunt implicaţi în vreo activitate infracţională, cu atât mai puţin că au conspirat pentru înlăturarea guvernului de la putere''. ''În schimb, el se străduieşte în mod absurd să prezinte activităţi asociative banale drept infracţiuni'', a adăugat Gardner, denunţând ''o vânătoare de vrăjitoare''.

Printre elementele acuzării figurează o hartă cu distribuţia albinelor pe teritoriul turc, găsită în telefonul lui Kavala. Documentul este prezentat drept o dovadă că Osman Kavala intenţiona să retraseze frontierele ţării.

Printre inculpaţii judecaţi în contumacie figurează actorul Mehmet Ali Alabora şi jurnalistul de opoziţie Can Dundar.

Referitor la actorul Alabora, acuzarea susţine că el a jucat într-o piesă de teatru ce pune în scenă o revoltă împotriva liderului unei ţări fictive.

Dar personajul central al acestui dosar, cel împotriva căruia îşi concentrează atacurile Erdogan, este Kavala.

Acuzându-l pe Kavala că-i ''finanţează pe terorişti'', preşedintele turc l-a comparat de mai multe ori cu miliardarul american de origine ungară George Soros.

Fundaţia Open Society, a lui Soros, care şi-a încetat orice activitate în Turcia anul trecut, a calificat procesul drept ''un simulacru politic'' al cărui scop este ''de a reduce la tăcere orice voce critică în Turcia''.

''Faptul că ei sunt acum în proces, riscând eventual închisoarea pe viaţă, este o tragedie'', a comentat preşedintele fundaţiei, Patrick Gaspard, într-un comunicat.