Peste 10.400 de elevi din Bucureşti au fost implicaţi în sesiuni de educaţie socio-emoţională susţinute la clasă de cadrele didactice, 475 de profesionişti din educaţie au participat la programe de formare acreditate în sănătate mintală şi educaţie socio-emoţională, iar peste 3.000 de părinţi au luat parte la ateliere dedicate comunicării emoţionale printr-un proiect derulat de UNICEF şi Fundaţia Romanian Angel Appeal.
Potrivit unui comunicat al UNICEF, Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, Fundaţia Romanian Angel Appeal şi UNICEF au găzduit, marţi, la Palatul Parlamentului, conferinţa de diseminare a rezultatelor proiectului "România pentru fiecare copil. Echilibru emoţional", implementat în perioada 2023-2025, ce a urmărit dezvoltarea şi pilotarea unui model integrat în Bucureşti, care să conecteze şcoala, familia şi serviciile de sănătate, astfel încât dificultăţile emoţionale ale copiilor şi adolescenţilor să fie recunoscute, iar aceştia să beneficieze de sprijin adecvat, accesibil şi coerent, informează Agerpres.
Prin acest proiect a fost dezvoltat şi testat un instrument online de detectare timpurie a posibilelor suferinţe socio-emoţionale, completat de peste 4.000 de adolescenţi. A fost creată o aplicaţie digitală ce reuneşte resurse, activităţi şi puncte de sprijin accesibile tinerilor. Au fost stabilite protocoale clare de colaborare între şcoală şi specialişti în sănătate mintală.
Cu această ocazie, a fost diseminat şi un set de recomandări de politici publice menite să îmbunătăţească accesul la prevenţie, detecţie precoce şi sprijin în sănătatea mintală.
Una dintre propunerile importante vizează modificarea cadrului legal, astfel încât adolescenţii să poată solicita şi accesa autonom servicii de sprijin psiho-emoţional şi de sănătate mintală încă de la 16 ani, fără a necesita acordul părinţilor sau aparţinătorilor. Această măsură urmăreşte creşterea accesului la sprijin psihologic, reducând îngrijorarea adolescenţilor legată de confidenţialitatea interacţiunilor cu specialiştii. Propunerea aliniază România la standardele multor state ale Uniunii Europene (precum Olanda, Danemarca, Germania, Finlanda), unde vârsta de consimţământ pentru servicii psihologice este de 16 ani.
O a doua propunere importantă se referă la integrarea activităţilor cheie în Strategia Naţională de Sănătate şi în Planul de Acţiune Sănătate Mintală (2025-2030). Recomandările privesc educaţia, prin dezvoltarea formării şi competenţelor socio-emoţionale şi introducerea psihoeducaţiei în toate ciclurile de învăţământ; sănătatea, prin implementarea screening-ului de sănătate mintală integrat în consultaţia anuală la medicul de familie şi medicul pediatru şi părinţii şi aparţinătorii, prin dezvoltarea programelor de educaţie parentală şi alfabetizare în sănătate mintală.
"Sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor ar trebui să devină un obiectiv integrat în politicile publice. Astăzi facem un pas decisiv pentru a asigura că echilibrul emoţional al fiecărui copil devine o prioritate naţională prin conferinţa găzduită de Camera Deputaţilor. Recomandările privind îmbunătăţirea politicilor publice pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, prezentate cu această ocazie, sunt un punct important de plecare pentru factorii de decizie din România, traducând viziunea acestui proiect în legislaţie şi resurse concrete", a declarat preşedintele Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, Alexandru Mihai Ghigiu.
Comentează